Sunt enunțate, la această oră, proiecte și idei care vor face din Centenarul Marii Uniri timp astral al României. Promisiunile există, cuprinderea lor în faptă este, însă, anevoioasă. Centenarul va trebui să învie forța ideatică și profunzimile de trăire spirituală din Ziua Zilelor Noastre, 1 Decembrie 1918, „să trăim bucuria regăsirii de frate și neam, căci ne este dor de fratele nostru român și ne este dor de unitate", cum precizează un respondent în sondajul de opinie inițiat de Editura „Cezara" din Tg.-Mureș pe tema Centenarului. În seria de carte Via lucis , Editura „Cezara" are sub tipar un volum de Reflecții la Centenarul Marii Uniri, cuprinzând texte ale unor personalități culturale despre dreptatea care a înălțat neamul la 1 Decembrie în temelii atotbiruitoare, ale luminării și înnobilării, ale crezului că din ceea ce e bun și adevărat nu dispare nimic, de-a lungul timpului, nici măcar „umbra unui fir de iarbă". Căci, scria Ioan Alexandru, ființa nu e absurditate și zădărnicie, ci conștiința că ceea ce se înalță pe pământ ca potir al iubirii neprihănite rămâne mereu; deși, vorba unui istoric despre ziua noastră de azi: „dezbatem oportunități și strategii, în timp ce Iuda roade, pe dedesupt, stâlpii valorilor cardinale".
Cartea Reflecții la Centenarul Marii Uniri anunțată de Editura „Cezara" e însoțită de un sondaj de opinie despre Marea Unire ca valoare cardinală și semnificațiile ei în timpul prezent. Respondenții ilustrează măreția evenimentului, jertfele în numele idealului național, faptul că Unirea de la 1 Decembrie nu a fost „un cadou" făcut României de marile puteri, cum le place denigratorilor să spună. Întrebările și răspunsurile sondajului de opinie fac referiri la sublimul evenimentului din 1918, la solidaritatea și lumina de ATUNCI, întrucât (un respondent îl citează pe Eschil) dacă puterea se unește cu dreptatea ce poate fi mai presus de această unire?
Sondajul de opinie propus de Editura Cezara readuce în dezbatere rolul premergătorilor, înfăptuitorilor și întăritorilor Marii Uniri.
Dacă rolul premergătorilor și înfăptuitorilor Marii Uniri constă în jertfă și jurământ, rolul întăritorilor se estompează. Cei care astăzi, la CENTENAR, ar trebui să aibă acest rol, de întăritori ai Marii Unirii (cităm din opiniile respondenților) sunt dezgoliți de simțământul românesc, dând cu piciorul în ce e curat și înălțător, asistând pasivi cum prea lesne se vând pământurile natale și cât de brutal se deformează legile, cum se fură din hambarele părintești și apoi li se vând părinților grânele, cum se depopulează țara, cum conducători bicisnici, preocupați de sine, întregesc „tragedia veacurilor". O lume tulburată pune sub semnul întrebării concepte sacre de secole: familie, neam, credință, „confundând voit fierul cu rugina, ploaia roditoare cu inundațiile, căldura cu seceta, dragostea de țară cu vrăjmășirea altora". Respondenții își exprimă admirația pentru altitudinea istorică de la 1 Decembrie, dar și neliniștea în fața atâtor dovezi de dezbinare, invocând reflecția istoricului roman Sallustius: „Prin unire cresc lucrurile mici, prin dezbinare se prăbușesc lucrurile mari". În mare parte, respondenții evocă starea de puritate a zilei de 1 Decembrie, Ziua tuturor vremurilor Neamului Românesc, cum o numește prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop, când toți AI CASEI se întorceau la părinți ca într-o zi de Crăciun, numai că starea aceea este umbrită de zgura zilei, amintindu-ne plânsul de bucium al versului eminescian: Vai de biet Român săracul, / Îndărăt tot dă ca racul, / Nici îi merge, nici se-ndeamnă, / Nici îi este toamna, toamnă,/ Nici e vară, vara lui/ Și-i străin în țara lui.
Sondajul de opinie inițiat de Editura Cezara exprimă și șanse ale ieșirii din labirint prin trezirea spiritului. Marele Titulescu, vorbind de trezirea spiritului, atenționa că aceasta nu trebuie să întârzie nicio clipă și nu poate fi întreruptă nicio clipă; e pentru vecie, precum a fost declarată Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.
Onisifor Ghibu, în „România nouă", își informa cititorii despre evenimentul de la Alba-Iulia, astfel: ,,În cetatea de la Alba-Iulia, care a văzut acum 318 ani în cuprinsul ei pe făptuitorul unirii tuturor românilor, se petrece astăzi cel mai însemnat fapt din întreaga noastră istorie de aproape două mii de ani. Reprezentanții legali ai celor patru milioane de români transilvăneni sunt adunați acolo pentru a croi, în deplină libertate, o soartă nouă, declarând pentru vecie Unirea Ardealului cu toate țările române". Înspre a nu mai fi omul („omul românesc" despre care vorbea filozoful Mircea Vulcănescu) absurditate și zădărnicie.
Foto: Valentin Marica vorbind într-o emisiune la Radio România Târgu-Mureș despre Marea Unire din 1918.
