„NU VĂ TEMEȚI DE BĂTRÂNEȚE CĂCI NU DUREAZĂ MULT" - CONCERT ANIVERSAR ILARION IONESCU - GALAȚI, LA TG.-MUREȘ

Trebuie să recunosc că până nu am văzut afișul concertului extraordinar ocazionat de aniversarea a 80 de ani de viață a maestrului Ilarion Ionescu-Galați, nu mă puteam lăuda că știu prea multe despre dumnealui.

Mai trebuie să recunosc și că motivele prezenței mele la acest concert omagial au fost, în principal, curiozitatea mea asupra emoțiilor pe care le poate trezi un virtuos violonist și dirijor ajuns la splendida și rotunda vârstă de 80 de ani și prezența la Târgu-Mureș a cântăreței de operă Liliya Sholomey, artistă emerită a Republicii Moldova, însoțită de pianista Marina Mamaliga prim-solistă a operei din Chișinău, pe care mi-am propus să le conduc prin minunata lume a armoniilor Filarmonicii de stat din Tg.-Mureș. Născut la Iași în data de 17 septembrie 1937, Ilarion Ionescu-Galați s-a remarcat ca violonist pe plan internațional încă din timpul studiilor sale efectuate la Conservatorul „Ciprian Porumbescu" din București, continuate mai apoi ca bursier la École Normale Supérieure din Franța și perfecționate în America. După terminarea Academiei de Muzică, Ionescu-Galați a devenit membru al Filarmonicii „George Enescu" din București, loc în care a confirmat și talentul său pentru dirijat, artă, în care i-a avut ca îndrumători pe maeștrii români Mircea Basarab și Emanuel Elenescu, pe maeștrii francezi Charles Munch și Pierre Dervaux și pe maeștrii întâlniți în America, Leopold Stokowsky și Eugene Ormandy. A excelat în această artă ca prim dirijor al Filarmonicii din Brașov, titlu la care se adaugă și cel prestigios de director și dirijor permanent al orchestrei filarmonice din Istanbul. Datorită abilităților de excepție ale ilustrului maestru, pianista Ioana Maria-Lupașcu alege ca Ilarion Ionescu-Galați să devină personajul principal al romanului său nonfiction „Prințul baghetei" publicat în anul 2008, la Editura Meteor Press.

Pregătită cumva de această carte de vizită impresionantă și alături de strălucitoarele mele însoțitoare, fine cunoscătoare ale acestui gen de artă, am pășit în sala de concerte a Palatului Culturii din Târgu-Mureș, mai mult decât nerăbdătoare să iau contact cu magia trezită de Ilarion Ionescu-Galați. Neașteptat de cald și de deschis, maestrul a vorbit în deschiderea concertului despre îndelungata sa colaborare cu Filarmonica de stat din Tg.-Mureș, director, dirijorul Vasile Cazan, mulțumind pentru toate distincțiile acordate domniei sale în orașul nostru (Cetățean de onoare al orașului Tg.-Mureș, titlul „Pro-Urbe", Diploma de excelență acordată de Primăria Târgu-Mureș și Diploma de excelență acordată cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani, de către Consiliul Județean Mureș). Într-o notă ușor amuzantă, Ilarion Ionescu-Galați și-a încheiat discursul cu replica „Nu vă temeți de bătrânețe, căci nu durează mult", replică pe care a îndrăgit-o și și-a însușit-o dintr-o felicitare primită cu ocazia aniversării celor opt decenii de viață.

L-am urmărit apoi în plină desfășurare a imensului său potențial nealterat de timp. Asemenea unui magician care se joacă cu vrăji pentru a fermeca, Ilarion Ionescu-Galați a intrat într-o sublimă transă muzicală, care s-a întins asupra tuturor celor prezenți, subjugați iremediabil atât de mișcările sigure și cu puzderie de înțelesuri ale brațelor sale, cât și de acuratețea sunetului, căci întreaga orchestră suna ca un tot perfect unitar, fără devieri și note discordante. Am savurat fiecare moment, gata să închid ochii și să las magia să alunece cât de departe între sinapsele mele, înțelegând că sintagma atribuită maestrului de „figură proeminentă a școlii interpretative românești" este doar o palidă exprimare a ceea ce reprezintă în fapt acest dirijor român, unul dintre cei mai apreciați la ora actuală nu numai în România, ci și peste hotare.

La finalul concertului, în aplauze, urale și flori, m-am simțit privilegiată pentru că am putut să particip la un astfel de eveniment și recunoscătoare Filarmonicii de stat din Târgu-Mureș pentru ocazia de a lua contact cu una dintre cele mai frumoase exemple valorice românești. Aș îndrăzni chiar să afirm că aș dori din tot sufletul ca „bătrânețea" pe care o vede maestrul Ilarion Ionescu-Galați și pe care noi chiar nu am remarcat-o în arta sa, să dureze o veșnicie, ca să îl putem avea cât mai mult aproape de noi. La mulți ani plini de armonii, maestre!

Lasă un comentariu