Ghidul de nutriție, coordonat de prof. dr. Cristian Serafinceanu, medic de diabet, nutriție și boli metabolice, la Institutul Paulescu din București, citat de descopera.ro, cuprinde un inedit clasament al „dușmanilor" lumii moderne, care ne rod sănătatea și ne îmbolnăvesc.
1. Alimentația nesănătoasă se află pe primul loc în topul obiceiurilor nesănătoase pe care le avem. Prin alimentație nesănătoasă sau dezechilibrată crește numărul de calorii ingerate, mult peste necesarul organismului, mai ales că nici efort fizic nu facem. Nefiind utilizate, caloriile respective se depun sub formă de țesut adipos. Țesutul adipos sporește, astfel apărând obezitatea. Caloriile în exces le luăm adesea din alimente foarte grase și pline de zahăr rafinat, din alimente sărate, pline de conservanți, la care asociem alcool din belșug.
2. Lipsa exercițiilor fizice, coroborată cu alimentația dezechilibrată - Înaintașii noștri aveau temei să mănânce mai consistent, atâta vreme cât făceau efort fizic, parcurgeau distanțe mari pe jos, cărau greutăți, munceau cu brațele. Dar astăzi?! Un orășean obișnuit circulă cu automobilul sau cu mijloacele de transport în comun, urcă în blocuri cu liftul și petrece numeroase ceasuri în fața computerului, folosește telecomanda. Sensul progresului a fost tot mai mult asociat cu comoditatea. Situația copiilor și a adolescenților este și mai dramatică. Dacă altădată copiii fugeau, se zbenguiau în aer liber, acum stau la computer și mănâncă dulciuri, riscând să devină niște adulți cu probleme de sănătate.
3. Stresul - Existența tot mai agitată, nervozitatea, neliniștea există și acolo unde lipsurile materiale au dispărut. Stresul induce patologii cardiovasculare, neurologice, psihice, metabolice, iar combaterea lui este greu de realizat.
4. Fumatul continuă să fie unul dintre cei mai mari inamici ai sănătății.
5. Poluarea determină apariția unui număr apreciabil de boli.
6. Excesul de alcool are consecințe economice, sociale și medicale de extremă gravitate. Din nefericire, Europa înregistrează cele mai ridicate cote din întreaga lume. Europa Răsăriteană deține recordul, cu 14 - 15 litri de alcool pur per capita, potrivit unei statistici din 2002. Republica Moldova deține recordul absolut, cu 24,9 litri de alcool pur per capita, urmată de Lituania, Letonia, Slovacia, Ungaria, Rusia, Ucraina și... România.
În fiecare an, alcoolul duce la decesul a 115.000 europeni cu vârste de până la 70 de ani, reprezentând 7,4% din decesele premature. Printre bolile produse de alcool, se află cele hepatice, neuropsihice, accidentele, cancerul, bolile cardiovasculare și altele. Alcoolul consumat în cantități moderate, în special sub formă de vin roșu, exercită o serie de efecte protectoare pe linie cardiovasculară și metabolică.
7. Cafeaua ocupă un loc central în viața modernă. În cantități moderate, adică una - două cești pe zi, nu reprezintă un pericol pentru sănătate. În caz de abuz, însă, mai ales atunci când se asociază cu fumatul, atacă sistemul nervos, aparatul cardiovascular și pe cel digestiv. Drogurile puternice sau mai puțin puternice sunt și ele o problemă a societății românești.
8. Abuzul de medicamente. Automedicația este practicată pe scară largă ca răspuns la stresul vieții moderne. Copiii sunt îndopați de mici cu doctorii fără ca utilizarea acestora să fie întotdeauna necesară sau logică.
