BANII ROMÂNIEI (XXXVI) Economia subterană și evaziunea

Din punctul de vedere al poziției față de această manieră de înțelegere a ceea ce numim „control", s-a conturat un concept al economiei subterane care evidențiază gradul și modul în care activitățile economice se situează în afara celor patru comandamente.

Astfel, putem vorbi de o economie a întreprinderii subterane care se referă la unități sau agenți economici care acționează nu numai în ilegalitate, ci chiar în clandestinitate. Sunt unități organizate ad-hoc, în locații temporare, cu personal provizoriu și fără niciun fel de evidență contabilă. Deși pare curios ca un asemenea fenomen să existe în economiile super informatizate ale epocii noastre, trebuie spus că întreprinderea subterană este o realitate extrem de palpabilă chiar în aceste moderne economii. De exemplu, bine cunoscuta și foarte apreciata industrie de confecții franceză este grav afectată de acest tip de întreprindere care produce, într-o singură noapte, mii de cămăși sau pantaloni în mansardele Parisului, plătind cu foarte puțini euro emigranții clandestini din China sau Vietnam.

Există și economia muncii subterane care se îngemănează cu economia întreprinderii subterane și constă în utilizarea „la negru" a forței de muncă.

Concurența pe o piață unică de tipul Uniunii Europene dar și concurența pe piața internațională globalizată a stimulat și dezvoltarea economiei costului subteran care evidențiază tendința unor agenți și activități economice legale de a individualiza în structura costului de producție unul sau cel mult două elemente asupra cărora se poate acționa ilegal în scopul reducerii costului în ansamblul său. De obicei, se încearcă o de-localizare a unor segmente din procesul de producție în țări în care lacunele legislative dau posibilitatea eludării unor obligațiuni financiare.

Economia subterană poate îmbrăca diverse forme și poate fi tratată cu diverse metode și în variate moduri de analiză. Ceea ce trebuie însă înțeles într-o manieră unitară este importanța ei.

Cel puțin deocamdată, nu există o unanimitate de păreri în ceea ce privește importanța ei în ansamblul sistemului economic național sau internațional.

O primă teză condamnă fără drept de apel economia subterană pentru pierderile pe care le aduce ansamblului și pentru rolul pe care îl are în accentuarea inegalităților dintre diferite categorii ale populației.

O a doua teză susține că economia subterană este doar un răspuns spontan la incapacitatea puterii publice de a asigura condițiile necesare unui mediu de afaceri eficient cât și condițiile de supraviețuire a categoriilor defavorizate. Indiferent de cele două teze, există un adevăr evident, acela că: economia subterană este acea parte din PIB care nu este înregistrată în mod oficial dar care reprezintă, în mod real și material, cantități de bunuri și servicii, care, într-o formă sau alta intră în circuitul sistemului economic național și internațional. Fenomenul economiei subterane este nu numai extrem de complex dar și multiform.

Surprinderea lui cu precizia unei ecuații matematice nu este posibilă și nici nu ar fi justificată din punctul de vedere al efortului științific și financiar necesar.

Stimați membri ai Viitorului Guvern, un astfel de efort ar fi, de fapt, o greșeală.

Efortul ar trebui orientat, cu precădere, nu atât spre comensurare, cât spre eradicare.

Știința economică nu reușește să măsoare „la milimetru" economia subterană dar poate sesiza amploarea acesteia și, element esențial, poate determina cauzele apariției și dezvoltării ei.

(va urma)

 

Lasă un comentariu