Trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat aduce un efect de domino asupra costurilor, atât pentru stat cât și pentru populație. Amenzi rutiere mai mari, costuri în creștere pentru PFA-uri și angajatori, o majorare a pensiilor și a sumelor virate la Pilonul II de pensii, sunt principalele efecte adverse ale acestei legi.
Ministrul Finanțelor a declarat, săptămâna trecută, că legea privind trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat va conține obligativitatea pentru toate firmele private de a majora salariul brut cu 22%. „Domnul ministru al Justiției, Tudorel Toader, ne-a asigurat că este posibil din punct de vedere legal să obligi angajatorii să crească salariul brut, însă specialiștii pe care i-am consultat ne-au spus în unanimitate că e o soluție neconstituțională", a explicat, după discuția cu oficialii guvernului, Bogdan Hossu, președintele Cartel Alfa.
Potrivit lui Mișa, de la 1 ianuarie 2018, vor exista doar două contribuții, cea de pensii și cea de Sănătate, care vor totaliza 35%, de la 39,5%, cât sunt în prezent. După discuția cu sindicatele, situația s-a schimbat. „Se dorește transferarea unor părți de contribuții de la angajator la angajat conform celor discutate, pe care rămâne să le vedem efectiv în următoarele zile, într-un document oficial. Ceea ce s-a specificat este că fondurile speciale - șomaj, fondul de risc profesional, fondul de garantare al salariilor, concedii medicale, inclusiv obligațiile angajatorului pentru condiții de muncă deosebite și speciale - vor rămâne în continuare în sarcina angajatorului. Nu s-a vorbit de o ajutare a cuantumului acestora", a declarat pentru Capital, Bogdan Hossu, președintele Cartel Alfa.
Se dorește transferarea unor părți de contribuții de la angajator la angajat conform celor discutate, pe care rămâne să le vedem efectiv în următoarele zile, într-un document oficial. Ceea ce s-a specificat este că fondurile speciale - șomaj, fondul de risc profesional, fondul de garantare al salariilor, concedii medicale, inclusiv obligațile angajatorului pentru condiții de muncă deosebite și speciale - vor rămâne în continuare în sarcina angajatorului. Nu s-a vorbit de o ajutare a cuantumului acestora.
Bogdan Hossu, președinte Cartel Alfa
Cine plătește
Astăzi, pentru toate contribuțiile enumerate mai sus, angajatorul plătește lunar aproximativ 2,6% din salariul brut al angajatului. Statul promite costuri suplimentare zero. Însă acest lucru nu se poate întâmpla fără o reducere a acestor contribuții, în condițiile în care procentul se aplică la un brut cu 22% mai mare. „Statul trebuie să facă ajutările necesare ca angajatorul să nu plă- tească în plus. De altfel, această măsură are mai multe efecte adverse pe care Executivul trebuie să le repare. Amenzile se vor majora de la 1 ianuarie 2018, fără o bază economică, direct proporțională cu o creștere reală de venituri. De asemenea, contribuția la Pilonul II de pensii va crește, în sumă absolută. E nevoie de o reducere a procentului ca viramentul în bani să fie la fel.
Punctul de pensie se va majora de asemenea, pentru că evoluția acestui indicator este direct legată de cea a salariului mediu brut. Sunt creșteri artificiale și nu au legătură cu mersul economiei, de aceea, pot crea dezechilibre", a explicat, pentru Capital, Gabriel Biriș, avocat specializat pe fiscalitate, fost secretar de stat în ministerul de Finanțe, care a avut o inițiativă legislativă similară cu cea a guvernului actual. După aplicarea legii, suma virată din bugetul de stat la fondurile private de pensii ar urma să crească cu aproximativ 4 miliarde de lei. În cazul amenzilor, acestea se raportează direct la salariul minim pe economie. Acesta trebuie să crească la 1.750 de lei pe lună, de la 1.450 de lei pe lună. Punctul de amendă reprezintă 10% din valoarea salariului minim, așa încât, concomitent cu creșterea acestuia, punctul de amendă va avea o majorare semnificativă, de la 145 la 175 de lei. În cazul punctului de pensie, majorarea va avea efect întârziat.
„Creșterea salariului mediu brut în 2018 se va regăsi, pe formula actuală de calcul, în buzunarul pensionarilor abia în 2020. Explicația este simplă: Valoarea punctului de pensie este majorată anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reala a câștigului salarial mediu brut realizat. Cel puțin așa prevede Legea pensiilor.
Creșterea salariului mediu brut în 2018 se va regăsi, pe formula actuală de calcul, în buzunarul pensionarilor abia în 2020", a declarat Doina Pârcălabu, fost director al Casei Naționale de Pensii.
„Statul trebuie să facă ajustările necesare ca angajatorul să nu plătească în plus. De altfel această măsură are mai multe efecte adverse pe care Executivul trebuie să le repare. Amenzile se vor majora de la 1 ianuarie 2018, fără o bază economică, direct proporțională cu o creștere reală de venituri. De asemenea, contribuția la Pilonul II de pensii, va crește, în sumă absolută. E nevoie de o reducere a procentului ca viramentul în bani să fie la fel. Punctul de pensie se va majora de asemenea, pentru că evoluția acestui indicator este direct legată de cea a salariului mediu brut. Sunt creșteri artificiale și nu au legătură cu mersul economiei, de aceea, pot crea dezechilibre.
Valorile certe oferite de Institutul Național de Statistică pentru cei doi indicatori sunt decalate cu doi ani. Astfel, rata anuală a inflației pentru anul 2018, sau câștigul salarial mediu brut, vor fi publice abia în primele luni din anul 2019, în condițiile în care majorările se aplică de la 1 ianuarie a anul viitor. Cota unică În paralel cu transferul contribuțiilor, statul promite și reducerea cotei unice de la 16% la 10%, o măsură care ar lăsa un gol de încasări de peste 11 miliarde de lei la bugetul de stat. „Totuși, guvernul nu mai vorbește despre o măsură din programul de guvernare extrem de importantă, și anume neimpozitarea tuturor veniturilor până în 2.000 de lei. E interesant de văzut dacă s-a renunțat la ea sau nu".
Gabriel Biriș, avocat specializat pe Fiscalitate
„În cazul reducerii cotei unice în paralel cu trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, salariații câștigă aproximativ 8% la salariu, arată calculele Finanțelor, a declarat Bogdan Hossu.
De altfel, sindicatele au declarat că sunt împotriva aplicării acestei măsuri pentru că va încetini creșterea salariului net. Mai mult, spun aceștia, angajații de la stat au fost păcăliți cu promisiunea creșterii cu 25% a salariilor, care pe net nu va însemna nici 4%. A rămas să se studieze impactul legat de repartizarea pe brut în salarii a noilor creșteri pentru că ne vom apropia foarte mult ca salarii brute care se raportează la nivelul statisticii europene de salariile din Grecia, Portugalia, ceea ce va crea o imagine relativ defavorabilă, deși pe net creșterile nu sunt la nivelul respectiv", a mai precizat Hossu.
