Anatole France (n.16 apr.1844, Paris-d.12 oct.1924,Tours)

Distribuie pe:

Joi, 12 octombrie, se împlinesc 93 de ani de la moartea francezului care a purtat, cu mare mândrie, acest pseudonim literar, aproape identic cu numele său adevărat. Iar motivarea unei astfel de mândrii i-o dădeau numeroasele și valoroasele sale creații literare în proză și în versuri. Dovadă că la împlinirea vârstei de 67 de ani, membrii juriului internațional al Premiului Nobel pentru Literatură îi acordă înalta distincție, nominalizând romanul „Crima lui Sylvestri Bonnard", tradus, în anul 1960, și în limba română, după ce, cu mulți ani mai devreme, a fost tradusă nuvela „Crainquebille" (1904), urmată de romanele: „Pe lespedea albă" (1905) „Revolta îngerilor" (1914); „Thais" (1916); „Birtul reginei Pedauque" (1923); „La umbra ulmului" și „Manechinul de nuiele" (1958), precum și „Insula pinguinilor" (1959).

Notă: Aceste vechi și numeroase traduceri din franceză în limba română (și nu numai din creația literară a lui Anatole France), dovedește că în acele vremuri orice român care termina cu brio un liceu sau o facultate era un veritabil francofon! Pe când astăzi suntem de toate pentru toți. Sau, mai de grabă, niște „Aitiști și tablagii electonici analfabeți", navigând debusolați pe micile și marile ecrane.

Câteva dintre citatele și aforismele celui despre care am făcut vorbire scrisă: „Întâmplarea este pseudonimul lui Dumnezeu, atunci când nu vrea să semneze". * „Trecutul nu poate peri, căci viitorul se naște din el." * „Educația nu e cât de mult ai memorat sau cât știi. Este capacitatea de a face diferența între ce știi și ce nu știi." * „Nu vă sprijiniți de o trestie pe care o clatină vântul." * „Artistul trebuie să iubească viața și să ne arate că este frumoasă. Fără el, ne-am îndoi de frumusețea vieții." * „Fiii cred în virtutea mamelor lor, ficele, însă, mai puțin." * „Cel mai frumos dar făcut cuiva este speranța." * „Munca face uneori viața fericită și întotdeauna suportabilă." * Munca e ceva natural. Doar lenea e ceva dumnezeiesc." * „Iubirea trăiește din dorință și se hrănește din minciuni." * „Nu iubim cu adevărat decât atunci când iubim fără motive." * „Până nu iubești un animal, o parte din suflet rămâne adormită." * „Suferința, ca divinitate de nepătruns. Ei îi datorăm tot ce-i mai bun în noi, tot ceea ce dă preț vieții; îi datorăm mila, îi datorăm curajul, îi datorăm virtuțile." * „Păzește-te să scrii prea bine. Este maniera cea mai rea din câte există. Limbile sunt creații spontane; opera popoarelor. Nu trebuie să le folosim cu prea mult rafinament." * „Poveștile istorice fără minciuni sunt foarte plictisitoare." * „A-ți imagina înseamnă totul, a știi nu înseamnă nimic." * „De cele mai multe ori ceea ce numim noi fericire e ceea ce nu cunoaștem." * „Dacă am cunoaște toate tainele universului am cădea îndată într-un plictis enorm."

 

Lasă un comentariu