Trădarea de Țară și... Conștiința

„Când a făcut Dumnezeu pe om, a sădit în el ceva dumnezeiesc, ca un gând mai fierbinte și luminos, având calitatea unei scântei care luminează mintea și arată acesteia deosebirea binelui de rău. Aceasta se numește «CONȘTIINȚĂ» și ea este legea firii. Conștiința este gândul sădit de Dumnezeu în om, ca o scânteie fierbinte și luminoasă. Ea luminează deplin mintea și o obligă să facă deosebirea între bine și rău. În conștiință se întâlnește «dumnezeiescul cu omenescul». Prin ea omul se află în legătură ontologic-dialogică cu Dumnezeu. E și a lui Dumnezeu și a omului. Ea e fața întoarsă către Dumnezeu. Conștiința e gând a lui Dumnezeu, dar semănat în om și prin aceasta ține de om. Prin conștiință omul vorbește cu sine, dar prin sine vede pe Dumnezeu și răspunde lui Dumnezeu."

„Filocalia" vol. IX, Ava Dorotei

***

„Sunt creștin! Mare este Dumnezeu, Domnul nostru, mare este puterea Sa și înțelepciunea Sa nu are sfârșit. Cred... numai și numai în slujba lui Iisus Hristos; în El găsim singurul refugiu, singura mângâiere! Văd acum, că prin strădaniile mele, Dumnezeu este slăvit și în astronomie, întrucât cerurile spun slava lui Dumnezeu. Creatorul-Dumnezeu, plin de bunăvoință a adus în ființă natura din mine".

Johanes Kepler (1571-1630), fondatorul astronomiei moderne. A fost descris ca „omul ce a început procesul prin care superstiția a fost înlocuită cu rațiunea" datorită marii sale opere și descoperiri din domeniul astronomiei. Legile mișcării planetare formulate au fost rezultatul credinței într-un Dumnezeu al ordinii, și nu al haosului, în cartea sa, „Armonia lumilor", publicată în 1619.

***

„Dacă trădarea, fățărnicia, neloialitatea față de ȚARA MAMĂ ar rămâne nepedepsite, societatea ar putea ajunge ca o arenă de fiare sălbatice, sfâșiindu-se una pe alta".

George Bernard Shaw (1856 - 1950), mare dramaturg englez

P.S. „Să purtăm în trupul nostru totdeauna moartea lui Hristos, pentru că în felul acesta simțim prezența Lui în viața de zi cu zi." (II Cor 4,10)

„1001 CUGETĂRI" vol. XII

Lasă un comentariu