Evaziunea fiscală din munca la negru
Statisticile arată că evaziunea fiscală din munca la negru a crescut în perioada 2000-2012.
Ce ar fi trebuit să se facă în continuarea activității DNA? În primul rând, ar fi trebuit să asigure continuarea în bune condiții a unităților economice ale căror patroni au devenit subiect al anchetelor sau chiar condamnați cu privare de libertate și confiscarea activelor. In multe cazuri, firme aflate în astfel de situație și-au încetat activitate și au pierdut locuri de muncă. Situația nu este unică, s-a înregistrat și în alte țări. În unele (Franța) a existat așa numita „metodă colaboraționistă" prin care firmele rămase fără patroni sau consilii de administrație învinuiți de colaborare cu Germania fascistă au devenit regii autonome sau societăți public-private (Renault, Bloch, Morane-Saulnier). În unele țări latino-americane s-a trecut direct la naționalizare. Nu suntem de părere că aceste metode ar fi aplicabile la noi dar ar fi posibil să funcționeze un „oficiu" de management sau o „comisie „de analiză și audit care să preia temporar managementul fără pierderi de locuri de muncă și de obligații contractuale. Ar mai exista posibilitatea utilizării contractuale a unor firme cu experiență în domenii apropiate cum ar fi cele din domeniul insolvenței. Modul de lucru ar putea să se inspire din metodologia aplicată managementului privat la firmele cu capital majoritar de stat.
În al doilea rând, ar trebui urgentată procedura de înființare a Oficiului de recuperare a prejudiciilor, independent de ANAF, cu atribuții de recuperare extinsă internă și internațională.
În al treilea rând, ar trebui revizuit și completat cadrul legal cu precădere în domeniul achizițiilor publice, al fondurilor europene, al spălării banilor, al finanțării partidelor și al răspunderii ministeriale.
Lupta împotriva corupției cere, la începutul secolului XXI, o nouă stare de spirit bazată pe o solidă scară de valori și pe o etică ireproșabilă.
Prevenirea trebuie să devină mai importantă decât pedepsirea. In acest sens, vigilența și transparența devin unele dintre cele mai importante instrumente de luptă în condițiile în care măsurile negative (represiunea) trebuie să fie doar o completare fortuită a măsurilor pozitive (educația și cultura anti-corupție).
Chiar în condițiile globalizării, rolul Statului național rămâne extrem de important.
Fiecare Stat are datoria să depună cele mai asidue și costisitoare eforturi pentru a-și educa cetățenii în spiritul valorilor morale și etice prin inocularea conștiinței responsabilității personale pe care o au față de binele general și față de binele generației copiilor lor.
Datoria de a-și educa cetățenii nu exclude însă datoria pe care Statul o are de a asigura acestora condiții din ce în ce mai bune de viață și de manifestare a personalității lor.
(va urma)
