În ziua de 10 octombrie 2017 și la Târgu-Mureș s-a sărbătorit „Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești". Inițiativa lăudabilă prin care în întreaga țară s-a încercat să se atragă consumatorii să se aprovizioneze cu produse românești ce nu le prea găsesc în marile magazine (supermarketuri), unde pe rafturi se află, în general, numai mărfuri agroalimentare aduse din import care, în perioada trecută din acest an, au depășit exporturile cu peste un miliard de euro. Numai în semestrul unu din 2017, față de aceeași perioadă din 2016, s-au importat mai multe legume și fructe, în valoare de 745 de milioane de euro.
Mihai Dărăban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, referindu-se la dezechilibrul dintre exportul și importul de produse, spunea „că dacă ne uităm la cantitățile de produse importate comparativ cu ceea ce exportăm ne îngrozim".
Datele de la Ministerul Agriculturii confirmă îngrijorarea domnului președinte, Mihai Dărăban. Să lăsăm cifrele să vorbească, care oglindesc diferența uriașă dintre importuri și exporturi de produse agroalimentare. În primele șase luni din acest an, importurile de grâu au crescut cu 60% față de aceeași perioadă a anului trecut. La carne de porc am importat cu peste 95 de mii de tone mai mult, în valoare de 193 de milioane de euro, decât în aceeași perioadă din anul trecut. La fructe și legume situația e și mai gravă. În primul semestru s-au vândut din produsele menționate, aduse din import, cu peste 145 de milioane euro (cu 12%) mai mult ca anul trecut.
„Creșterea economică bazată pe consum se reflectă în balanța comerțului internațional al României. Exporturile totale realizate de România, în primul semestru au însumat 30,8 miliarde de euro, în creștere cu 9% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce importurile au depășit 36,7 miliarde de euro, înregistrându-se o majorare de 12,4%. Decalajul dintre evoluția exporturilor și cea a importurilor a luat amploare în luna iunie, atunci când exporturile au cunoscut o creștere de doar 2,5%, iar importurile au explodat: +14,2%. Astfel, deficitul comercial al României s-a cifrat, în prima parte a acestui an, la nu mai puțin de 5,83 miliarde de euro, acesta fiind cu 1,35 miliarde de euro mai mare decât nivelul raportat de Institutul Național de Statistică, în aceeași perioadă a anului trecut.
Aproximativ 20% din acest deficit provine din comerțul cu produse agroalimentare. Conform datelor Institutului Național de Statistică, deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare în primul semestru al acestui an s-a situat la 1.104 miliarde de euro. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) comunică o altă cifră, puțin mai mică (1.064 miliarde de euro). Conform datelor MADR acesta este de 60,4%, mai mare față de nivelul înregistrat în primul semestru al anului trecut și aproape dublu față de deficitul comercial cu produse agroalimentare raportat la finele anului 2016", se menționează în revista „Capital".
Mihai Dărăban, președintele CCIR, în cadrul conferinței „Cum valorificăm la maximum producția agricolă", organizată de revista „Capital", arată: În spațiul public se vorbește de creșterea economică, de creșterea exporturilor, dar dacă ne uităm la importurile României, dați-mi voie să vă spun că ne îngrozim. Vorbim de 67,344 miliarde de euro importuri ale României în 2016, față de 62,9 miliarde de euro cu un an înainte. Observați o creștere de 4,5 miliarde de euro într-un an. Am solicitat de la Autoritatea Vamală Română în ce constă acest import, până în prezent nu am primit nimic. Datele statistice despre importuri trebuie făcute publice, deoarece așa vor înțelege și fermierii români ce să cultive, pentru a afla de ce are nevoie consumatorul, ce se caută pe piață. În acest fel poate reușește și industria să se adapteze la cerințele pieței", a mai precizat Mihai Dărăban.
Nedezvoltând industria și agricultura în direcția realizării produselor căutate pe piață vom rămâne, în continuare, dependenți de importuri, contribuind la creșterea avuției țărilor care profită de lipsa mărfurilor și serviciilor cerute de români, oferite din belșug de firmele străine, stimulând consumul și creșterea propriului profit.
