LA CASA IANCULUI

Distribuie pe:

Miercuri, 18 octombrie 2017, la „Casa Iancului" s-a adus cuvenitul omagiu marelui cărturar al Blajului, TIMOTEI CIPARIU, cel care, așa cum l-a caracterizat moderatorul activității, prof. MIHAI MONORANU ,,a ales să trăiască între glorie și asceză, omul care, străluminând cu inteligența sa ieșită din comun trecătoarea clipă a vieții sale, a rămas veșnicit în memoria istoriei și a românilor prin strălucitul său gând, prin faptele sale purtătoare de smerenie și bunătate, prin urma pașilor săi adânc săpată în cultură, filozofie, logică și câte altele de luat în seamă".

Despre cel omagiat ne-a vorbit președintele Societății Cultural-Patriotice ,,Avram Iancu" din Tg.-Mureș, domnul IOAN BERȚEA, din comunicarea căruia, extrem de documentată, am reținut următoarele aspecte de interes:

Născut la 21 februarie 1805 în Pănade, jud. Alba, sat românesc uitat de lume și de Dumnezeu, copilul, fiu de preot, autodidact până la 10 ani, a plecat la Blaj pentru a-și continua studiile și, aici va rămâne până la sfârșitul vieții sale tot împlinindu-se, mărindu-se și întinzându-și faima până dincolo de hotarele țării.

La 1825, terminându-și studiile teologice, va fi numit prof. de filozofie, șef al tipografiei Blajului (va tipări timp de 30 de ani, cărți, ziare, reviste de o diversitate impresionantă). De aici înainte începe rapida lui ascensiune culturală, științifică, filozofică, pedagogică, devenind ,,omul total al Blajului", un ,,geniu cultural al Transilvaniei", un erudit de marcă. Anul revoluționar 1848 îl găsește apt a fi unul dintre conducătorii ei , adânc implicat în susținerea cauzei revoluției alături de Iancu, Bărnuțiu, Barițiu etc.

După revoluție, este numit director al Gimnaziului Greco-Catolic din Blaj (1857), Președinte al ASTREI (1863), membru al Academiei Române (1867), funcții și titluri care îi înnobilează munca. Scoate prima publicație cu caractere latine ,,Organul Național" (1847), ,,Arhivă pentru filologie și istorie" prima revistă de profil, ,,Elemente de poetică" (1860), ,,Gramatica Limbii Române" analiză și sintaxă (1869) etc.

Cunoscător a 14 limbi străine face nenumărate traduceri, inclusiv din persană, elaborează numeroase teorii filozofice fiind recunoscut ca părintele filozofiei românești, face dialectologie, poetică, dovedește originea latină a limbii noastre, înființează primul muzeu de istorie din Transilvania, a cercetat istoria vieții și a faptelor lui Horea, a învățat ebraica pentru a putea citi și traduce biblia după cea originală, a adunat în biblioteca lui personală documente neprețuite despre istoria noastră și a scris multe lucrări de teologie. A decedat în anul 1887 la vârsta de 82 de ani, trăiți în cinste și virtute.

Personalitate enciclopedică, Timotei Cipariu, prin erudiția sa, a dominat viața culturală a Transilvaniei sec. al XIX-lea, vasta sa cultură făcându-l stimat și apreciat în rândul filologilor, istoricilor, teologilor, filozofilor, români și străini. Și cu toate acestea, de la o vreme praful uitării începe să acopere tot mai mult urma pașilor săi și ai celorlalți corifei ai culturii noastre. Este o nemeritată și rușinoasă atitudine față de cel care a fost începutul atâtor trebuincioase lucruri de atunci și de acum, pentru cultura română. Tocmai de aceea Societatea Cultural-Patriotică ,,Avram Iancu din Tg.-Mureș își face o datorie de onoare din a evoca viața și activitatea celor care ne-au ținut în fală și mărire limba, istoria, neamul.

Clipa de poezie a fost susținută de subsemnatul, împreună cu poeții SILVIU RAȚIU și CAROLINA VINȚELER.

 

Lasă un comentariu