STRĂINII NE FURĂ PÂNĂ ȘI CIOCÂRLIA

Distribuie pe:

După „revoluție" printre primii investitori străini ajunși în România, cu 100 de dolari în buzunar, au fost italienii. Au cumpărat la prețuri de nimic, grajdurile fostelor CAP-uri, fabrici, uzine, terenuri agricole, cu credite accesate din băncile românești, gajând cu obiectivele achiziționate. În câțiva ani, majoritatea investițiilor italiene au fost falimentate. Între timp, investitorii și-au recuperat suta de dolari înmiit, prin lichidări și vânzări de utilaje, la fier vechi. La noi, în județ, una din „bijuteriile" industriei electrotehnice „Electromureș", a ajuns sub capital italian; o fabrică de lapte din Mureșeni - o investiție care mai funcționează și oferă pieței produse de calitate; fosta SMA Bahnea - abandonată, ajunsă o ruină, mai sunt fabrici de mobilă în fostele grajduri CAP, sunt obiective economice valoroase ajunse în proprietatea unor italieni. Cea mai mare țeapă, pusă în aplicare cu ajutorul unor cozi de topor mureșeni rămași nepedepsiți, a fost cu Groapa de Gunoi de la Sânpaul. La Mica, în locul renumitelor vii, înființate pe vremea socialismului, o societate italiană a investit într-o plantație reușită, cu viță de vie din soiul Fetească neagră italiană, au înființat o cramă modernă și ne dau lecții de viticultură intensivă. Din câte suntem informați, investitorii italieni au devenit proprietari de moșii în Banat, unde, cu utilaje agricole de ultimă generație obțin producții mari și de calitate.

Să-mi fie cu iertare că am amintit de investitorii străini, veniți să se căpătuiască în România, vina nu este a lor că au reușit să ne cumpere avuțiile realizate cu sacrificii pe timpul socialismului, ci a celor care le-au facilitat afacerile. M-a revoltat o știre anunțată de televiziunile din România, referitoare la masacrul provocat de italieni printre păsările de la noi, fiindu-le confiscate, la vamă, mii de păsări, cu precădere ciocârlii. Se spune că ciocârliile reprezintă o adevărată delicatesă în bucătăria italiană și, având în vedere că în Italia sunt ocrotite de lege, vânătorii italieni au venit în România, au obținut o autorizație de vânat și ne-au ucis ciocârliile, bineînțeles, tot cu sprijinul unor cozi de topor.

Sunt revoltat fiindcă această pasăre mi-a înfrumusețat copilăria. În timp ce mergeam cu vaca la păscut, pe Contenitul satului, undeva pe un platou, la 4 km de sat, luam o carte cu mine și mă așezam pe spate cu fața spre cer, urmărindu-le piruetele la înălțimi de 50-100 metri de la sol, cântând diferite triluri. Vă recomand experiența aceasta în fiecare primăvară, începând din aprilie-mai, până prin iulie, și veți trăi acea senzație de liniște sufletească, de împăcare cu Dumnezeu și lumea din jur. N-am cuvinte să vă descriu, bucuria de a trăi după ce ai ascultat cântecul ciocârliei, și ai urmărit zborul ei sub un cer senin… Cum să nu te superi, să nu te răzvrătești, când vezi că vin străinii si ne fură până și ciocârliile! Am aflat, că în România, în ultimii ani, au fost instituite măsuri drastice împotriva vânatului la ciocârliile de câmp, iar în cadrul pachetelor de protecție a speciilor de păsări din terenurile agricole au fost stabilite măsuri compensatorii pentru fermierii care dețin teren arabil, pentru protejarea habitatelor de cuibărit ale ciocârliei.

M-am documentat să aflu mai multe detalii despre această pasăre, îndrăgită la români, și am aflat că este o specie cu răspândire în toată Europa și Asia, fiind o pasăre migratoare, cu o longevitate de 11-12 ani. Ciocârlia de câmp efectuează migrații sezoniere, revenind pentru cuibărit în lunile martie, aprilie ale anului următor. Cuibul este construit direct pe sol într-o adâncitură căptușită cu frunze, paie și pânze de păianjen. Ambii parteneri au grijă de pui, hrănindu-i cu insecte și semințe. Dacă, în România s-a ajuns, să fie furate până și ciocârliile, înseamnă că am ajuns cu adevărat, o colonie economică a capitaliștilor!

Lasă un comentariu