Fenomenele meteorologice extreme asociate temperaturii aerului și precipitațiilor atmosferice sunt dintre cele care generează la nivel planetar, direct sau indirect, cele mai multe pagube materiale și umane. Fiecare dintre noi trebuie să conștientizăm ce înseamnă acest fenomen, trebuie să stingem lumina când ieșim din cameră, să nu mai lăsăm să curgă apa dacă nu avem nevoie, să încercăm să ne adaptăm la consumul de energie bazat pe resurse regenerabile.
În cadrul conferinței dedicată schimbărilor climatice, desfășurată la Târgu-Mureș, dr. Elena Mateescu - director general Administrația Națională de Meteorologie, a punctat principalele schimbări climatice în România, vorbind și despre evenimentele meteorologice extreme ale ultimului deceniu, apreciind organizarea acestei conferințe ca fiind ,,Un debut în ceea ce privește comunicarea".
În România, începând din anul 2000 și până în prezent, s-au înregistrat cei mai călduroși șaisprezece ani din istoria măsurătorilor meteorologice. În anul 2017 am avut recorduri de temperaturi, într-o lună de primăvară, și în două luni de vară.
,,Verile sunt mai călduroase cu un grad în țara noastră, avem ultimii cinci ani consecutiv cu abateri termice pozitive, mai mari de 1,5 grade, acesta reprezentând ținta acordului de la Paris, prin care statele semnatare, în decembrie 2015, s-au angajat să operaționalizeze obiectivul pe termen lung în ceea ce privește menținerea încălzirii globale, sub 2 grade și chiar sub 5 grade", a subliniat directorul ANM.
Verile mai călduroase din anii 2007, 2012, 2017, s-au alăturat anilor anteriori, cu cele mai ridicate valori în cea mai mare parte a țării.
Din statistica anilor secetoși și ploioși reiese că deceniul 2001-2010 a avut 5 ani extrem de secetoși, urmând al doilea deceniu, în care anul 2012 rămâne un an de referință în ceea ce privește intensitatea și durata fenomenului de secetă. În prezentarea făcută, referindu-se la țara noastră, a scos în evidență faptul că, seceta este întreruptă de perioade cu precipitații abundente pe secvențe scurte de timp, generatoare de viituri rapide și inundații, fie în sezonul de primăvară, vară, sau chiar toamnă.
,,O vară extrem de caldă, trei coduri roșii, cel mai timpuriu cod de caniculă emis în România pe data de 1 iulie 2017, pentru județe din sudul și estul României, pe 4 și 5 august 2017, 12 județe din partea de sud-vest și vest a României, 2 zile consecutiv, pe 6 august două județe din partea de sud-vest a treia zi de caniculă (...) Vara 2017 cu cantități de precipitații neuniforme, Oltenia fiind cea mai secetoasă regiune."
De asemenea, a prezentat date specifice pentru Regiunea 7 Centru, înregistrate în cadrul programului RO 07, adaptarea la schimbările climatice prin proiectul „Calea verde spre dezvoltare durabilă", cuprinzând județele Sibiu, Mureș, Brașov. A remarcat menținerea unor areale cu fenomen de secetă, chiar și în regiunea de centru a României, la nivelul celor trei niveluri climatice de referință, anul 2007 fiind cel mai călduros an la Sibiu. Conform datelor, începând cu anul 2000 s-au înregistrat valorile cele mai ridicate și o creștere a temperaturilor medii anuale a aerului de 0,6 grade la Târgu-Mureș. În ceea ce privește cantitățile de precipitații, s-a înregistrat o tendință de scădere la nivelul celor trei regiuni analizate, cu ani extrem de secetoși, un regim pluviometric secetos.
Vorbind despre schimbările climatice care vor urma, atât în țara noastră cât și în Europa, dna dr. Elena Mateescu, a spus: ,,Pe viitor, veri mai calde, mai secetoase, perioade cu precipitații abundente pe secvențe scurte de timp generatoare de inundații rapide, în condițiile în care ne așteptăm ca frecvența rezultatelor cu cantități de precipitații de 20 de litri pe metru pătrat în mai puțin de 24 de ore să fie din ce în ce mai mare. Este posibil ca în perioada 2021-2050 să vorbim de o creștere de valori de căldură, nu numai în România, dar și de descreșterea precipitațiilor în lunile de vară, și creșterea riscului de secetă în cea mai mare parte a țării, inclusiv în regiunea aceasta."
Așadar, zile caniculare în număr mai mare, nopți tropicale de asemenea.
,,Zonele cele mai vulnerabile rămân în continuare zona de sud, sud-est, vest a României, și estul dar și centrul țării în ceea ce privește posibilitatea producerii și în viitor a unui scenariu așa cum s-a întâmplat în 2011-2012, riscul fiind încadrat în categoria de risc ridicat, categoria 5, și o extidere și accentuare a fenomenului de secetă de la moderată și puternică, la extremă și puternică în viitor, în condițiile în care cantitățile medii de precipitații, în special în lunile de vară, pot înregistra o tendință de scădere de 20 la sută", a mai afirmat directorul ANM.
Referindu-se la măsurile de adaptare specifice a tehnologiilor agricole a spus că acestea au fost incluse în ghidul privind adaptarea tehnologiilor agricole pentru regiunea RO 7 centru, elaborat de Administrația Națională.
În luna septembrie a acestui an, s-a constatat o variabilitate semnificativă a cantităților de precipitații, în luna octombrie ne aflăm încă sub deficit pe întreaga perioadă, remarcându-se faptul că în sud au fost precipitații abundente, comparativ cu celelalte zone, unde precipitațiile au fost moderate. În luna noiembrie, cantitățile de precipitații sunt prognozate peste medii, în special în zonele din vestul României, aceeași tendință păstrându-se în cea mai mare parte a țării în luna decembrie și jumătatea vestică a României în luna ianuarie 2018.
Alternanța perioadelor foarte călduroase, urmate de perioade mai reci, în care fenomenele specifice sezonului în care ne aflăm să fie din ce în ce mai severe, este din ce în mai evidentă și frecventă. Din prezentarea cifrelor, reiese faptul că se confirmă creșterea fenomenelor meteorologice extreme. De exemplu, în anul 2014 Administația Națională de Meteorologie a emis 2697 de mesaje de avertizare pentru vreme severă imediată de tip „now casting", iar de la an la an, în ultimii patru ani, acest număr a crescut, mai ales în 2016 la 3.693 mesaje. În acest an, în primele 9 luni, au fost emise un număr de 3.366 de mesaje, din care 4 de cod roșu în anotimpul de iarnă și 3 de cod roșu în anotimpul de vară, cifre care confirmă în contextul schimbărilor climatice actuale creșterea frecvenței fenomenelor extreme.
Potrivit datelor, așa cum sunt prezentate, perioada ianuarie-septembrie a înregistrat valori ridicate ale temperaturii, astfel încât este posibil ca și anul 2017 să fie pe un top în clasamentul celor mai călduroși ani la nivel mondial.
