Manifestare cu dublă semnificație, vineri, 20 octombrie, în comuna Papiu Ilarian: un parteneriat gândit încă din octombrie anul trecut, între Universitatea „Petru Maior" (UPM), Colegiul Național „Al. Papiu Ilarian" din Târgu-Mureș și Societatea Culturală „Alexandru Papiu Ilarian" din comuna ce poartă numele ilustrului înaintaș, s-a materializat prin organizarea unui simpozion național, cu prilejul împlinirii a 190 de ani de la naștere și 140 de ani de la trecerea la cele veșnice; în același timp, după cum a ținut să precizeze președintele Societății, prof. Petru Nemeș, evenimentul deschide, pe plaiuri mureșene, seria manifestărilor dedicate Centenarului Marii Uniri. Demers absolut lăudabil în situația în care, în afară de mărețe (dar vagi) promisiuni, la nivel național, proiectul rămâne, încă, unul pe cât de aproximativ, pe atât de evaziv.
Vineri, după întâmpinarea invitaților la bustul lui Al. Papiu Ilarian din localitate, în incinta Bisericii Ortodoxe „Sfinții Mihail și Gavril", preotul paroh Viorel Cengher a săvârșit o slujbă de pomenire, urmată de depunerea unei coroane de flori la mormântul Anei Pop Hodoșiu, mama celui omagiat.
Manifestările - la care au fost prezenți primarul comunei Papiu Ilarian, ing. Varo Levente, și viceprimarul Aurel Ivan - au continuat la Căminul Cultural din localitate, în incinta căruia au fost amenajate ad-hoc o expoziție cu imagini din istoria locului și o expoziție filatelică, alături de exemplare ale revistei „Tezaur", cuprinzând aspecte din viața și activitatea lui Alexandru Papiu Ilarian (1827 - 1877) - jurist, lingvist, ministru român din Transilvania, unul din principalii organizatori ai revoluției pașoptiste, membru titular al Academiei Române (1868).
Auditoriul - format din președinți și membri ai unor organizații culturale din județ, istorici, cadre didactice, elevi - a fost salutat de primarul Varo Levente, care a scos în evidență realizările (nu puține) în plan economic și edilitar ale comunității pe care o conduce, subliniind colaborarea permanentă cu Societatea „Al. Papiu Ilarian" și cu președintele acesteia, prof. Petru Nemeș.
Un cuvânt de salut din partea organizatorilor a fost adresat de dna conf. univ. dr. Daniela Ștefănescu, decanul Facultății de Științe Economice, Juridice și Administrative a Universității „Petru Maior", domnia sa înmânându-i prof. Nemeș o plachetă, din partea Universității, „pentru menținerea vie a memoriei lui Al. Papiu Ilarian". O emoționantă alocuțiune, evocând, sintetic, personalitatea complexă și plurivalentă a „dascălului nostru de conștiință națională", pentru care „a fi patriot și naționalist român, una și aceeași însemnează", a fost rostită de poetul și publicistul Lazăr Lădariu, președintele ASTREI mureșene, redactorul-șef al cotidianului „Cuvântul liber", creând, practic, atmosfera în care avea să se desfășoare simpozionul omagial, comunicările științifice relevând consistența și plurivalența operei pașoptistului român. Moderatorul, conf. univ. dr. Nicolae Dragoș Ploeșteanu, de la UPM Târgu-Mureș, a prezentat, în context, o comunicare având ca temă dimensiunile internaționale ale operei juridice a lui Al. Papiu Ilarian.
Prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, președintele Senatului UPM, a conferențiat despre importanța și valențele Memorandului lui Al. Papiu Ilarian, adresat domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1860), document ce scoate în evidență - remarca vorbitorul - virtuțile de vizionar ale lui Papiu Ilarian, constituind „o radiografie a realităților Europei de la acea vreme, dominate de tendințele naționale", în contextul cărora ideea creării Daco-României, avansată de Papiu Ilarian constituie „un adevărat program de guvernare, în toate domeniile, pe plan intern și pe plan extern, un veritabil proiect al națiunii române".
Discursul de recepție a lui Al. Papiu Ilarian la Academia Română, despre „Viața, operele și ideile lui Georgiu Șincai" a fost analizat de prof. dr. Vasile Dobrescu de la UPM Târgu-Mureș, universitarul mureșean remarcând „construcția de tip academic, științific" a discursului, care îl proiectează pe Șincai în contemporaneitate, prin plasarea în prim-plan a ideilor de națiune, continuitate, suveranitate, ca idealuri perene ale românilor.
Vorbind despre lingvistul Papiu Ilarian, dr. Cornelia Bucin de la UPM remarca atemporalitatea și actualitatea operei sale, preocuparea pentru cultivarea, cunoașterea și respectul limbii române, ca principală redută de apărare a însăși identității naționale, îndemnul marelui patriot: „Să învățăm mai întâi limba noastră, și apoi altele" păstrându-și valabilitatea peste veacuri.
Prelegeri interesante au susținut profesorii de la Colegiul Național „Al. Papiu Ilaria" din Târgu-Mureș: Alexandru Ciubâcă - Papiu Ilarian, deschizător de drumuri în învățământul românesc superior și în arhivistica din România și prof. drd. Simion Bui - Din istoria Colegiului „Al. Papiu Ilarian", omagiu adus marelui patriot, iar Ioan Berța, președintele filialei mureșene a Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu", a dat citire lucrării Alexandru Papiu Ilarian în zilele premergătoare Adunării Naționale de la Blaj, 1848, avându-l ca autor pe venerabilul dr. Ioan Ranca, a cărui stare de sănătate l-a împiedicat să fie prezent la manifestare.
Momentul poetic a fost susținut de prof. Mircea Dorin Istrate, cel care, în calitate de președinte al Ligii Scriitorilor Români - Filiala Mureș, i-a înmânat dlui Petru Nemeș Diploma de Suflet din partea asociației pe care o conduce, precum și Hrisoave spre luare-aminte primarului Varo Levente, universitarului Nicolae Dragoș Ploeșteanu, vicepreședintelui Societății Culturale „Alexandru Papiu Ilarian", ing. Emil Dragoș și dlui Constantin Nemeș.
Din economia prelegerilor susținute reținem, în esență, actualitatea operei lui Alexandru Papiu Ilarian, în toate domeniile în care juristul, filologul, omul politic, patriotul vizionar s-a exprimat, lăsând posterității o operă exemplară ce oferă, și în zilele noastre, multiple unghiuri de abordare și interpretare.
…De aceea, nu întâmplător am lăsat pentru finalul acestei consemnări, intervenția prof. univ. dr. emerit Ioan Sabău Pop, președintele Forumului Civic al Românilor din Harghita, Mureș și Covasna, care, vorbind despre Al. Papiu Ilarian ca despre
un exemplu de implicare în viața publică, atrăgea atenția că „suntem într-o Românie guvernată negustorește, de o adunătură de nechemați", în care rolul cărturarilor este acela „de a scoate din adormire și din nepăsare autoritățile, de a consolida măcar ceea ce a făcut generația celui pe care îl omagiem".
„Să avem grijă cu Centenarul, în situația în care, în Ungaria, Departamentul Trianon 100 este deja extrem de activ, autorii impunând opiniei publice mondiale viziunea lor eronată, antiromânească asupra Tratatului. De altfel, și România ar trebui să elaboreze propria strategie privind aniversarea a 100 de ani de la Trianon (4 iunie 1920 - n.n.)", a conchis profesorul și avocatul mureșean.
