DESPRE LOCALITATEA BĂLȚĂTEȘTI, GARABET IBRĂILEANU ȘI ROMANUL SĂU „ADELA"

Au trecut mai bine de 40 de ani de când am citit romanul „Adela" al lui Garabet Ibrăileanu. Poate că nici atunci nu am dat o mare importanță unor aspecte din cuprinsul acestei opere și cu siguranță, că multe le-am uitat.

Primele rânduri ale primei pagini a romanului evocat sunt: „Bălțătești!... O improvizare de bâlci pe șoseaua, care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți.

Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol… Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă peste drum de hotel, înarmați cu alpenstockuri (alpenstoc = baston lung cu ținte de fier la capăt, folosit pentru excursii în munți; baston de munte, n.n.), strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. „Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus".

La invitația repetată a lui Sergiu Aștefanei, fost coleg din școala militară de ofițeri activi -din Sibiu - și bun prieten, am poposit, vreme de două zile, împreună cu familia în localitatea Bălțătești, unde am fost cazați la Sanatoriul de Balneofizioterapie și Recuperare Medicală „Dr. Dimitrie Cantemir", amicul meu fiind aici administrator. În răstimpul petrecut împreună, acesta m-a uimit cu bogăția sa de informații legate de această zonă: „Această unitate medico-sanitară este unică în structura Comandamentului Logistic Întrunit și a Ministerului Apărării Naționale, ale cărei calități sunt compatibile cu stațiunile Karlsbad, Marienbad, Vichy.

Stațiunea este amplasată „în mijlocul comunei Bălțăteșri, județul Neamț, este situată la 33 kilometri nord de reședința județului - municipiul Piatra Neamț - la 12 kilometri de orașul Târgu-Neamț, pe drumul 15C, care face legătura între cele două localități". Aici, în Bălțătești, mai precis în fostul cazinou local, care, la vremea aceea, a aparținut unui anume David Goldhamer, se spune că Garabet Ibrăileanu ar fi scris unicul său roman, cu tentă autobiografică, „Adela".Urmașii fostului proprietar au revendicat și obținut imobilul după 1990, nu au mai investit în renovarea sa și, ca urmare, în ziua de azi, clădirea este aproape o dărăpănătură care nu trădează prin nimic fosta-i glorie. În semn de prețuire pentru Ibrăileanu, autoritățile locale au botezat biblioteca publică din localitate cu numele eminentului vizitator. Pentru a-mi demonstra adâncimea istorică a acestei localități, Sergiu m-a îndreptat spre o serie de surse documentare din care am extras următoarele date:

Șantierele arheologice confirmă existența umană, încă înainte de Hristos. Este vorba de șantierele de la Ghidăoani, Tărpești și Davideni, care au scos la iveală numeroase vestigii: monede, arme, unelte, locuințe, lăcașuri de cult, morminte, toate de mare însemnătate istorică și care conduc la concluzia certă că aceste teritorii sunt locul unei culturi și civilizații străvechi.

Bălțăteștiul a fost atestat documentar din vremea domnitorului Constantin Movilă, care, printr-un act de donație datat 01 septembrie 1608, donează vornicului său Pătrașcu „Satul domnesc Bălțătești". În 1716, satul apare pentru prima oară pe o hartă, aceasta aparținând domnitorului Dimitrie Cantemir, fiind intitulată „PRINCIPATUS MOLDAVIAE NOVA & ACCURATA DESCRIPTIO", hartă unicat, aflată în prezent în patrimoniul Bibliotecii Naționale din Paris.

În perioada 1715-1849, Bălțăteștiul constituie sursa neînțelegerii privind dreptul de proprietate între familia Cantacuzino și Mănăstirea Hanga.

În 1864, Bălțăteștiul trece în proprietatea domnitorului Dimitrie Barbu Știrbei, care o atribuie, ca zestre, fiicei sale contesa Martha de Blöme.

În 1839 doctorul I. Chihac și profesorul E. Humpel efectuează pentru prima dată analiza apelor minerale de la Bălțătești extrase din trei fântâni de saramură; ulterior, în 1850 savantul român Petre Poni analizează aceste ape și le stabilește compoziția chimică. Toate analizele relevă existența unor cantități însemnate de sodiu, clor, magneziu, calciu, fier, potasiu, iod, acid clorhidric, bromură de magneziu și sulfați. Având la bază aceste analize, principele Știrbei, proprietar al Băilor, face considerabile investiții pentru punerea în valoare a calităților curative și balneare ale celor trei izvoare de apă sărată, botezate Olga, Elena și Gheorghe.

Pe data de 19 octombrie 1878, doctorul Dimitrie Cantemir, descendent al domnitorului moldovean, cumpără, de la principele Dimitrie Știrbei, băile „Stabilimentul de slatină", compus dintr-o clădire principală în formă de potcoavă, șase bucătării și șase cabine pentru băi.

În anul 1883, doctorul Konya, autor al analizelor apelor de la Baden-Baden și Slănic Moldova, efectuează cea de-a patra analiză a apelor de Bălțătești, constatând că izvoarele de aici „sunt cele mai bogate în săruri dintre toate apele omologate de pe Continentul European"; comparabile cu cele de la KARLSBAD, MARIENBAD și VICHY.

Timp de 15 ani, doctorul Dimitrie Cantemir a derulat un program masiv de investiții care a avut, ca obiective: captarea sistematică a izvoarelor, realizarea rezervoarelor și batalurilor pentru depozitarea apei, nămolului și construirea clădirilor cu instalațiile necesare pentru funcționarea „Stabilimentului de băi", a sălii de cură „cu inhalații de brad", hoteluri și vile pentru cazare, restaurantul, cazinoul, farmacia, poșta, parcul de brazi și grădina.

În anul 1930 Stațiunea Bălțătești cuprindea baza de ape minerale cu patru izvoare: Izvorul nr. 1 - Carol; Izvorul nr. 2 - Independența; Izvorul nr. 3 - Elisabeta; Izvorul nr. 4 - Cuza-Vodă; „Hotelul mare" cu 48 de camere; „Hotelul nou" cu 18 camere; „Vila Lili" cu 16 camere; „Vilele Cantemir și Telegraf" cu câte 10 camere; „Vila Priveliștea" și „Vila Coleandru".

După decesul doctorului Dimitrie Cantemir, văduva acestuia s-a căsătorit cu George Eduard Arapu, un moșier din județul Botoșani, care arendează stațiunea pentru 10 ani lui Cristian Adolf, administratorul moșiei Bălțătești.

În perioada 1916-1918, în incinta Băilor, din Ordinul Ministerului de Război, a funcționat Spitalul Militar 171 Buzău.

În anul 1920, George Arapu vinde Băile doctorilor Lazăr și David Goldhamer din Botoșani; aceștia au repus în stare optimă de funcționare baza de tratament și baza de cazare. „Pe baza ordinului nr. 3417, din 17 aprilie 1948, dat de prefectul județului Neamț, comisia Prefecturii, primarul și notarul comunei Bălțătești, precum și șeful Postului de Jandarmi au preluat, prin rechiziție, de la proprietarul David Goldhamer „Băile Bălțătești".

În perioada 1948-1993, Stațiunea a fost administrată succesiv de către Stațiunea Balneoclimaterică Slănic Moldova și Întreprinderea de Turism Balnear - Baltur, societăți comerciale care nu au putut susține și organiza eficient activitatea stațiunii, fapt ce a determinat Consiliul Județean Neamț ca, prin Decizia nr. 23 din 19 mai 1993 să transfere, „fără plată", stațiunea în administrarea Ministerului Apărării Naționale. În anul 2010 între cele două părți (Consiliul Județean Neamț și Ministerului Apărării Naționale) a fost încheiat protocolul de dare în administrare a stațiunii, până în anul 2050.

Din momentul preluării, M.Ap.N. derulează un program amplu și continuu de investiții, pentru dotare și modernizare, care să pună în valoare toate elementele de balneație.

Așadar, Bălțăteștiul a existat cu mult înainte de vremea când, după cum afirmă Ibrăileanul în romanul său „Muzica militară cânta Carmen…, între crâșme și barace de acești țărani și mahalagii, care-și fac stagiul militar". Bălțăteștiul continuă și acum, nu doar să existe, ci și să prospere, ceea ce oferă speranța într-un viitor nemăsurat de îndepărtat,a unei meritate recunoașteri mult mai extinse, chiar și în lipsa șederii vreunei alte geniale personalități, decât cea a lui Garabet Ibrăileanu.

Pentru cele aflate și trăite în Bălțătești, aduc mari mulțumiri prietenului Sergiu Aștefanei și doamnei kinetoterapeut Maria Dinu, care, de asemenea, a avut amabilitatea și răbdarea de a mă pune în temă cu procedurile și programul Sanatoriului de balneo-fizioterapie și recuperare medicală „Dr. Dimitrie Cantemir" Bălțătești-Neamț al MapN.

Lasă un comentariu