Aprecieri extrem de analitice oferă și Raportul anual pe 2015 al Consiliului Fiscal.
„România a înregistrat în anul 2015 un nivel al ponderii în PIB a veniturilor bugetare (venituri fiscale și nefiscale) de 34,8%, cu 10,2 pp sub media europeană (45,0% din PIB), printre cele mai mici în raport cu statele membre ale UE, fiind succedată doar de Irlanda (32,8%). Nivelul veniturilor fiscale raportate la PIB (impozite și contribuții sociale) în România a atins 28,0% din PIB în anul 2015, situându-se pe ultimul loc, cu un ecart de 11,7 pp față de media UE, care este de 39,7% din PIB. Analizând datele potrivit metodologiei ESA 2010, față de anul 2014, ecartul care ne separă de media UE s-a diminuat în cazul veniturilor bugetare totale cu circa 1,6 pp din PIB, în timp ce în cazul veniturilor fiscale acesta s-a redus marginal cu 0,3 pp din PIB. Ponderea veniturilor fiscale în PIB este semnificativ mai mică decât în țări cu economii similare precum Ungaria (39,2%), Slovenia (36,9%), Republica Cehă (34,7%) și Polonia (33,4%).
Structura veniturilor fiscale din România, relativ nemodificată față de anul 2014, relevă o pondere ridicată a veniturilor din impozitele indirecte, respectiv de 47,1% din totalul veniturilor fiscale față de 34,0%, media UE28, în timp ce ponderea veniturilor din contribuții sociale a fost de 28,9% (cu 4,6 pp sub media UE28), iar cea a impozitelor directe de doar 23,9% (cu 8,6 pp sub media UE28). Impozitele indirecte rămân principala componentă a veniturilor fiscale, ponderea acestora în total fiind semnificativ peste media UE (cu 13,1 pp), în condițiile în care consolidarea fiscală inițiată în 2010 a inclus pe partea de venituri bugetare și o majorare de impozite indirecte care a condus la lărgirea ecartului dintre România și media UE.
În anul 2013 a fost declanșat un amplu proces de reformă a administrației fiscale românești, la data de 8 mai 2013 fiind semnat Acordul de împrumut între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), valoarea împrumutului, de 70 milioane euro, 65 urmând a fi utilizată în cadrul Proiectului de Modernizare a Administrației Fiscale (engl. Revenue Administration Modernization Project - RAMP), implementat în decursul unei perioade de 5 ani (începând cu trimestrul IV al anului 2013). Obiectivele de dezvoltare ce fundamentează anterior menționatul Proiect sunt enunțate astfel: „(a) creșterea eficacității și eficienței în colectarea taxelor, impozitelor și contribuțiilor sociale; (b) creșterea conformării fiscale; și (c) reducerea poverii asupra contribuabililor pentru asigurarea conformării" 66, în vederea atingerii acestora, fiind decisă structurarea proiectului pe patru componente: (a) dezvoltarea instituțională; (b) creșterea eficienței și eficacității operaționale; (c) serviciile pentru contribuabili și comunicare corporativă; și (d) coordonarea și managementul proiectului. În urma restructurării și modernizării ANAF sunt așteptate rezultate ce vizează aspecte precum creșterea nivelului conformării voluntare la declarare și la plată (ținte pentru 2018: TVA - 83,5%; impozitul pe venituri și salarii - 86,0%; contribuții sociale - 82,5%), scăderea costului colectării (de la 1,1% la 0,9%) și creșterea satisfacției contribuabililor privind integritatea și calitatea serviciilor oferite (cu 15% până în decembrie 2018), obținute printr-o serie de măsuri dorite a fi complet implementate până la finele anului 2016: reorganizarea aparatului teritorial pe o structură regională, recalificarea și redistribuirea personalului către domeniile deficitare, modernizarea sistemului de tehnologie a informației și comunicațiilor și reproiectarea proceselor de activitate ale agenției".
(va urma)
