Motto: Sfinți avem să umplem raiuri și-ncă tot ar mai rămâne
Cât să aibă fiecare de-un altar de-nchinăciune,
Ei sunt cei care-ntr-o clipită pentru țară s-au jertfit,
Ca să-i facă măreție și s-o țină-n nemurit.
Miercuri, 25.10.2017, zi de mare sărbătoare pentru oștirea română. La Casa Iancului, nici nu se putea altfel, a avut loc o activitate care să ne aducă aminte de efortul enorm făcut de armata română pentru eliberarea Ardealului de Nord și de sacrificiul de sânge dat pentru reîntregirea încă o dată (oare pentru a câta oară), a teritoriilor cu limbă, cu trăire și cu simțire românească. Lector, domnul jurist MARIUS MOLDOVAN, care ne-a prezentat un material foarte documentat și foarte bine structurat din care am desprins câteva idei.
În contextul politic, de interes au fost următoarele momente:
-actul de la 23 august 1944, arestarea mareșalului Antonescu, ieșirea României din alianța cu Germania și trecerea ei de partea Națiunilor Unite, cu promisiunea că i se va recunoaște apartenența Transilvaniei la România. Acest aspect esnțial a dat avânt și motivație armatei române de a elibera cât mai repede acest străvechi teritoriu românesc;
- până la semnarea Convenției de Armistițiu, 12 septembrie 1944, rușii au continuat să ne considere inamici, motiv pentru care au luat peste 144.000 de prizonieri români pe care i-au înșirat în lagăre de concentrare până în Siberia și s-au dedat, în acest ,,teritoriu ocupat", la jafuri, violuri, atrocități;
- Convenția de Armistițiu a fost de fapt un Diktat umilitor pentru noi, la care Națiunile Unite nu au schițat niciun gest pentru a ne apăra;
- cu toate că s-a aliat cu Națiunile Unite, România a fost considerată și tratată ca un stat învins, sortit a plăti mari despăgubiri de război.
În cadrul operațiunilor militare care au urmat până la eliberarea Transilvaniei, armata română a pierdut 271.000 de militari, mare parte din acest număr datorat faptului că românii au fost împinși mereu în prima linie, că nu au fost sprijiniți de sovietici, ba în multe cazuri au fost chiar trădați și lăsați în voia sorții de aceștia. Tocmai de aceea și cu atât mai mult, jertfa eroilor românir a fost una martirică, eroică, nemeritată de multe ori, dureroasă, de neșters din memoria și sufletul nostru. Între aceste momente se înscriu și luptele pentru cucerirea dealului de la Oarba de Mureș, o epopee de o cruzime și jertfelnicie nemaiîntâlnită, pentru neuitarea căreia decidenții de astăzi nu fac aproape nimic, totul semănând cu o a doua trădare față de memoria acestor bravi eroi.
Referitor la acest moment, domnul LAZĂR LĂDARIU a venit cu mai multe completări care de altfel sunt descrise în carte ,,Epopea de pe Mureș"al cărei coautor este și domnia sa, completări care au întregit tabloul acelor crâncene și dureroase zile pentru neamul românesc. Alte intervenții la subiect au fost făcute de: IOAN BERȚA, NEMEȘ PETRU, DIMITRIE POPTĂMAS, MARIANA PLOEȘTEANU, EMIL CECĂLĂCEA, VIORICA HERDEAN, care ne-au relatat fragmente de întâmplări cunoscute de dânși de la participanții la luptele din acea perioadă.
În finalul activității, subsemnatul împreună cu SILVIU RAȚIU am susținut clipa de poezie cu creații proprii adaptate la temă.
Această activitate evocatoare a fost una de adâncă emoție și trăire românească, săvârșită aici la Casa Iancului din Târgu-Mureș într-o zi încărcată de adâncă semnificație istorică, într-o toamnă blândă și liniștită, ce ne-a mângâiat pentru o clipă sufletul nostru cel năpăstuit de toate nevoile lumești. Amintim că toate acestea se fac sub grija harnicului și de toată lauda noastră, președintele Societății Cultural - Patriotice ,,Avram Iancu" din Tg.-Mureș, jur. IOAN BERȚA.
