Pentru noua burghezie din România a devenit o modă să dețină o armă de vânătoare, musai, să ucidă animale sălbatice pentru trofee valoroase. Unii, deveniți nobili, posedați de o sete nebună pentru a ucide animalele sălbatice, în goana după trofee cinegetice sunt organizați în grupe de către cinci vânători, înregimentați într-o Asociație de Vânătoare și Pescuit, care deține un anumit fond de vânătoare. La noi, pe lângă fondul de vânătoare gestionat de AJFVPS Mureș - cea mai puternică și bine organizată asociație, s-au mai licitat pe o perioadă de zece ani, (anul acesta este al șaptelea an, abia peste trei ani se va organiza o altă licitație) și alte fonduri de vânătoare, prin „bunăvoința" primarilor. Pentru o autorizație de vânat la un urs, vânătorul străin sau român trebuie să achite fondului de vânătoare suma de zece-cincisprezece mii de euro. Fiind un animal sălbatic ocrotit de lege, și datorită sumelor încasate pentru un trofeu, în România populația de urși este ocrotită și a ajuns la un efectiv de circa 6000 de exemplare. 40 la sută din efectivul de urși din Europa, trăiesc în pădurile noastre. Din datele furnizate de dr. ing. Abram Peter - consilier superior, responsabil cu biodiversitatea, la Agenția pentru Protecția Mediului Mureș, un specialist de mare ținută profesională, cu doctorat strălucit în silvicultură, am reținut că, în județul Mureș, populația de urși se ridică la circa 600 de exemplare. La presiunea unor ONG-uri, care reclamau faptul că urșii erau împușcați la hrănitoare, deocamdată s-a sistat eliberarea de autorizații pentru vânat la urs, pe motivul că se împușcau urșii bătrâni, exemplare care reglau biologic populația de urși tineri. Uniunea Europeană a cerut Guvernului României să elaboreze
o strategie pentru vânătoarea la urs. Ca de obicei, guvernanții noștri, prinși în tot felul de cancan-uri politice, n-au elaborat o strategie privind reducerea populației de urși. Numai de animale sălbatice nu au chef vremelnicii guvernanți! Între timp, urșii nu mai sunt hrăniți în locuri special amenajate, iar anul acesta recolta de ghindă și jir din pădurile României, inclusiv a județului Mureș, a fost slabă, fenomene care au favorizat apariția urșilor gunoieri, flămânzi, care coboară până în localități, în căutarea hranei. Pagube mai însemnate s-au înregistrat la Sovata, Stânceni, Brâncovenești, Ceauașul de Câmpie, Bahnea.
Cotă de vânat se mai acordă doar după o documentare riguroasă, pentru urșii care fac pagube sau atacă oamenii.
Este adevărat că se acordă despăgubiri pentru pagubele provocate de urs în rândul animalelor sau la culturile agricole, dar ce te faci când sunt atacați oamenii și copiii?
În fiecare toamnă, gospodarii din mediul rural sunt terorizați de mistreții care le distrug culturile de porumb, cartofi, pomi fructiferi. Am văzut în satul Toldal, comuna Fărăgău, oameni care stăteau noaptea în câmp să-și păzească parcelele de porumb împotriva atacului mistreților, cu un cățel, lângă un foc aprins, făcând gălăgie, sau lumini intermitente cu lanternele. Anul acesta prin lipsa de hrană, ghindă și jir, efectivele de mistreț au devenit mai agresive în căutarea hranei. Fiind și mistrețul ocrotit de lege pentru satisfacerea poftei de a ucide animale sălbatice, a noii burghezii din România, dacă, pentru ați apăra bruma de sărăcie, chiar viața, a prinde un mistreț sau un urs, riști să te trezești cu un dosar penal, judecat și condamnat pentru braconaj.
Până una alta, la presiunea ONG-urilor cu obiect de activitate în domeniul protecției animalelor, care au cerut sprijinul Uniunii Europene în a obliga România să stabilească o strategie în domeniu, guvernanții sunt obligați să ia măsuri clare și în concordanță cu normele UE. La noi, până și ciorile sunt ocrotite de lege, chiar dacă provoacă pagube imense în agricultură. Specialiștii în biodiversitate spun că cioara este un indicator al poluării, mai ales în locurile cu resturi menajere depozitate necorespunzător. Mi se pare o ciudățenie că în Țările Uniunii Europene, populațiile de urs, mistreț, lup sunt extrem de reduse sau deloc, iar străinii vin și ne dau lecții de protecția mediului, a animalelor sălbatice, ne impun reguli pe care ei nu le-au aplicat acasă. Stau și mă întreb, oare România, pe lângă faptul că a devenit o colonie economică, este și un poligon pentru testarea diverselor strategii în protecția animalelor sălbatice?
