Conform unui studiu publicat de către analistul Mariana Bechir, România nu aplică încă eficient principiul „Follow the money", observându-se în continuare diferențe uriașe între averile puse sub sechestru și cele confiscate efectiv, precum și concentrarea pe recuperarea pagubelor, nu pe confiscarea averilor obținute din infracțiuni, (a se vedea Raportul MONEYVAL (al Comisiei de Experți pentru Evaluarea Măsurilor de Combatere a Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului, din cadrul Consiliului Europei). „Această vulnerabilitate a României provine și din poziția geografică - la marginea UE și pe rutele folosite în traficul de droguri și de persoane (cea balcanică și cea euro-asiatică). De asemenea, România are cea mai mare graniță cu state non-UE, precum și unul dintre cele mai mari porturi europene.
Diferențele dintre prețurile din statele UE și cele din afara comunității, la produsele accizate, face ca activitatea de contrabandă să fie foarte profitabilă și să aducă profituri mari. Numai contrabanda cu țigări produce anual pierderi de aproximativ 400 de milioane de euro. Numărul persoanelor condamnate în 2012 pentru contrabandă a crescut cu 184%, din 2007, datorită creșterii ratei de identificare a acestor cazuri.
Raportul constată și existența unui risc ridicat ca infracțiunile de spălare de bani să nu fie depistate, deoarece mare parte din acești bani sunt generați cash, deci sunt greu de identificat, economia României fiind bazată în mare parte pe lichidități.
Ca exemplu de fraudă fiscală, Raportul amintește companiile care implică activități cu volum mare de plăți cash, așa cum se întâmplă în cazul achiziționării de bovine sau grâu de la micii fermieri.
Economia României se bazează în continuare, în mare măsura, pe cash, iar ponderea economiei subterane se menține în jurul a 30% din PIB, consemnează experții MONEYVAL.
Potrivit Comisiei Europene, economia subterană reprezenta aproximativ 30% din PIB,în 2011, (estimarea pe 2013 arată o scădere până la 28,4% din PIB), valori ce plasează economia subterană a României pe locul 2 în Europa.
Pierderile provocate la buget de evaziune și fraudele fiscale totalizează circa 40 de miliarde de euro.
Cele mai mari pierderi la buget vin din evaziune fiscală și contrabandă, potrivit Raportului.
Deși România nu este un centru financiar important și expunerea sa la bani străini proveniți din infracțiuni este limitată, există investiții făcute de grupuri criminale din statele vecine (din fosta URSS) și din Italia.
Activitățile infracționale la care participă românii în Europa sunt foarte variate, de la prostituție și extorcare, la trafic de droguri, colaborare în rețele internaționale de fraudare pe net și de spălare de bani.
Raportul constată și un dezechilibru consistent între situația sechestrelor și a confiscărilor, fapt pe care-l explică doar parțial prin aglomerarea volumului de muncă în sistem, resursele limitate și prin lipsa de expertiză. Experții au observat la această ultimă evaluare o creștere moderată a măsurilor asigurătorii puse pe averile din cazurile judiciare. Rămâne însă diferența față de averile confiscate efectiv și față de valoarea prejudiciilor din dosare.
A crescut și numărul persoanelor fizice sau juridice investigate în cazul cărora au fost identificate averi în vederea confiscării, și s-a constatat și o creștere a numărului și valorii bunurilor,proprietăților și conturilor bancare ce sunt vizate de sechestru și confiscare.
„Evaluatorii au îndoieli însă că autoritățile competente aplică, cu adevărat, abordarea proactivă a principiului «follow the money»", atrage atenția Raportul.
Organele judiciare române se concentrează pe abordarea tradițională - recuperarea prejudiciului, și nu pe confiscarea averilor obținute din infracțiuni, deși există legislația necesară - confiscarea extinsă.
Statistica pe spălarea banilor arată o evoluție semnificativă a sechestrărilor de averi, chiar dacă rezultatele de la capitolul confiscare efectivă sunt în continuare modeste.
(va urma)
