BANII ROMÂNIEI (LV) UN CAZ DE VULNERABILITATE A SIGURANȚEI NAȚIONALE, EVAZIUNEA ȘI CONTRAFACEREA LA ALCOOL

Gospodăriile individuale pot realiza o astfel de producție în afara antrepozitelor fiscale dacă dețin livezi de pomi fructiferi și suprafețe viticole. În cazul producției destinate vânzării, gospodăria individuală trebuie să se autorizeze ca mică distilerie. În primul rând, producția pentru consum propriu a gospodăriilor individuale trebuia realizată fie: a) utilizând o instalație deținută în proprietate, care îndeplinește condițiile tehnice stabilite de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (instalații de tip alambic), fie b) utilizând facilitățile de producție ale unui antrepozit fiscal de producție (în acest caz, acciza se achită la data preluării produselor finite de la antrepozit). În al doilea rând, producția de țuică și de rachiu este supusă accizelor indiferent de cantitate. În fine, gospodăriile individuale care dețin instalații de producție au obligația de a se înregistra la autoritatea vamală teritorială (autoritatea fiscală competentă - după reorganizarea ANAF). În plus, pe perioada în care acestea nu funcționează, instalațiile urmează să fie sigilate de către autoritățile vamale (fiscale). Pentru determinarea accizei datorate, producătorul va trebui să dețină și mijloacele legale necesare pentru măsurarea cantității și a concentrației alcoolice a produselor obținute.

Cadrul legal este clar dar necesită măsuri importante de asigurare a controlului și aplicabilității corecte.

Tocmai acest lucru lipsește, dar este dificil de afirmat care este cauza. Fie controlul nu dispune de infrastructura materială și de personal pentru control și verificări, fie există o complicitate între instituțiile statului și ceea ce putem numi „mafia alcoolului". Este greu de trasat o linie între cele doua posibilități. Evident, instituțiile de control nu dispun de infrastructura materială necesară acestuia dar proporțiile evaziunii sunt atât de mari încât nu poate fi exclusă suspiciunea de complicitate corupțională. Această suspiciune este alimentată și de faptul că iureșul campaniei anticorupție al DNA-ului nu a atacat în niciun fel zona evaziunii de alcool.

În contextul majorării accizei, jucătorii care plătesc taxele și accizele au o pierdere și mai mare de „competitivitate" în raport cu evazioniștii. Pentru ca industria „legală" să nu dispară, este nevoie de controale mai riguroase din partea statului, așa cum s-a întâmplat în cazul produselor din tutun.

Un al doilea element care trebuie inclus în analiza cotei înalte de evaziune este acela al focalizării produselor de alcool.

Conform statisticii existente la această dată creșterea accizei la băuturi spirtoase până la 1.000 de euro pe hectolitru de alcool pur, de la 750 euro, începând cu 1 septembrie 2013, a cauzat o scădere cu 20 de milioane de euro a colectării doar în perioada septembrie-decembrie 2013, față de același interval din 2012, afirmă Asociația Producătorilor de Băuturi Alcoolice „VINROM". Efectul creșterii accizei a fost diminuarea imediată a producției și vânzărilor legale, cu efect asupra colectării bugetare. Creșterea nivelului de fiscalizare la băuturi alcoolice a cauzat, numai în anul 2013, încasări mai mici din accize cu 180 milioane de euro. VINROM a precizat că „Măsurile fiscale introduse în ultimii ani au condus la restrângerea puternică a producției de băuturi alcoolice, la scăderea încasărilor bugetare cu sume importante și la orientarea consumatorilor inclusiv a celor din mediul urban către băuturile obținute în gospodăriile individuale țărănești, băuturi care nu respectă normele de siguranță alimentară, au o calitate incertă, iar, datorită eludării obligațiilor fiscale, au prețuri mult mai mici față de cele obținute legal".

De pildă, conform analizei Curs de Guvernare, suma ce figurează drept evaziune fiscală ar fi permis acoperirea datoriilor către furnizorii de medicamente pentru sistemul sanitar și deblocarea actualizării cu substanțe de ultimă generație a listei cu produse farmaceutice compensate.

Este evident că reducerea accizei la băuturi spirtoase este vitală pentru industria legală de alcool care din 2013, de când a crescut cu 42% acciza pentru alcoolul etilic, se confruntă cu pierderi semnificative cauzate de o creștere fără precedent a pieței negre. Conform analizei Spirits România, majorarea din 2013 cu 42% a accizei pentru alcoolul etilic a determinat în intervalul 2012 - 2014, o scădere a pieței fiscalizate a băuturilor spirtoase de 32% și un impact negativ de aproximativ 2 milioane de euro pentru bugetul de stat. Astfel, în 2012, când acciza pentru băuturi spirtoase era de 750 Euro/Hl de alcool pur, la bugetul de stat s-au colectat din acciză 91.835 milioane de Euro, iar în 2014, după ce și-a făcut efectul pe deplin majorarea accizei de la 750 Euro/Hl alcool pur la 1.065 Euro/Hl de alcool pur, suma colectată a fost de numai 89.853 milioane de Euro.

(va urma)

Lasă un comentariu