ATENȚIE, SE DESCHIDE SEZONUL… LA GRIPĂ!

Potrivit datelor OMS (Organizația Mondială a Sănătății), gripa afectează, anual, între 5 și 10% dintre adulți și 20 - 30% dintre copii • În fiecare an sunt între 3 și 5 milioane de îmbolnăviri severe de gripă, numărul deceselor, la nivel mondial, situându-se între 250.000 și 500.000 • OMS recomandă vaccinarea la sfârșitul lunii octombrie, dacă este posibil • Vaccinarea poate continua și în ianuarie sau mai târziu • În 2016-2017, în România au fost 800 de cazuri de gripă și 27 de decese • Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor Transmisibile arată că în țările UE se înregistrează, anual, 40.000 de decese din cauza gripei sezoniere, din care aproximativ 90% sunt persoane cu vârsta peste 65 de ani și cu o stare precară de sănătate • Un studiu din 2017 citat de OMS relevă că vaccinarea antigripală a copiilor (după vârsta de 6 luni) reduce semnificativ riscul de deces prin gripă.

Prezentare generală

Gripa este o infecție virală care atacă sistemul respirator - nasul, gâtul și plămânii. Așa-numita „gripă" nu este unul și același lucru cu virusul „gripal" al stomacului, care provoacă diaree și vărsături. În majoritatea cazurilor, gripa se rezolvă singură. Uneori, însă, gripa și complicațiile ei pot fi mortale. Persoanele cu risc crescut de a dezvolta complicații ale gripei sunt:

- copiii mai mici de 5 ani, în special cei sub 2 ani;

- adulții peste 65 de ani;

- personalul din instituțiile de îngrijire medicală;

- femeile însărcinate și în primele două săptămâni după ce au născut;

- persoanele care suferă de boli cronice, cum ar fi: astmul, bolile de inimă, bolile de rinichi și diabetul;

- persoanele cu sistem imunitar slăbit;

- persoanele obeze.

Simptome

Inițial, gripa poate părea o răceală obișnuită, cu nas care curge, strănut și dureri în gât. Dar, de obicei, răceala evoluează încet, pe când gripa se poate instala brusc și, cu toate că răceala este și ea extrem de neplăcută, când avem gripă ne simțim mult mai rău.

Semnele și simptomele obișnuite ale gripei includ: febră peste 38 de grade C; dureri musculare, mai ales la brațe, picioare și spate; frisoane și transpirații; tuse uscată persistentă; dureri de cap; oboseală și slăbiciune; nas înfundat, dureri de gât.

Când mergem la doctor?

Majoritatea persoanelor care se îmbolnăvesc de gripă se pot trata acasă și de multe ori nu au nevoie să consulte un medic. Dacă însă aveți simptome de gripă și prezentați risc de complicații, adresați-vă imediat medicului dumneavoastră. Administrarea de medicamente antivirale în primele 48 de ore poate reduce durata bolii și poate contribui la prevenirea unor probleme mai grave.

Cauze

Virușii gripali se deplasează prin aer în picături când o persoană deja infectată tușește, strănută sau vorbește. Puteți inhala aceste picături, direct, sau puteți „culege" germeni de pe un obiect - telefon sau tastatura computerului - și apoi să-i „transferați" la ochi, la nas ori la gură.

Persoanele care au luat virusul sunt, cel mai probabil, contagioase chiar din ziua în care apar simptomele, până la aproximativ cinci, uneori 10 zile de la apariția acestora. Copiii și persoanele cu sistem imunitar slăbit pot fi contagioase pentru o perioadă mai lungă de timp.

Virușii gripali se modifică tot timpul, astfel că apar, regulat, noi și noi tulpini. Dacă ați avut gripă în trecut, corpul dumneavoastră a făcut deja anticorpi pentru a lupta împotriva acelei tulpini de virus. Dacă virușii următoarei gripe sunt identici cu cei anteriori, atunci, fie prin boală, fie prin vaccinare, respectivii anticorpi pot preveni infecția sau pot diminua severitatea acesteia. Însă, acești anticorpi nu vă pot proteja de noile subtipuri de gripă, ai cărei viruși, din punct de vedere imunologic, pot fi foarte diferiți față de ceea ce ați avut înainte.

Factori de risc

Factorii care pot crește riscul apariției gripei sau a complicațiilor acesteia includ:

- vârsta: gripa vizează, în principal, copiii mici și adulții în vârstă;

- condițiile de viață și /sau de muncă: persoanele care locuiesc sau lucrează în instituții de îngrijire medicală, cazărmi etc., prezintă o probabilitate mai mare de a se îmbolnăvi de gripă;

- imunitate scăzută: tratamentele împotriva cancerului, corticosteroizii și tratamentele anti HIV / SIDA pot slăbi sistemul imunitar, ceea ce favorizează îmbolnăvirea și crește riscul apariției complicațiilor;

- bolile cronice: astmul, diabetul sau tulburările cardiace pot crește riscul de complicații ale gripei;

- sarcina: femeile gravide prezintă o probabilitate mai mare de a dezvolta complicații, mai ales în al doilea și al treilea trimestru de sarcină, dar și în primele două săptămâni după ce au născut;

- obezitatea.

Complicații

În cazul persoanelor tinere și sănătoase, gripa sezonieră nu este gravă. Deși s-ar putea să vă simțiți foarte rău în timpul bolii, gripa de obicei dispare într-o săptămână sau două fără efecte de durată. Dar copiii cu risc crescut și adulții pot dezvolta complicații cum ar fi: pneumonie, bronșită, crize de astm bronșic, probleme cardiace, infecții ale urechii.

Pneumonia este cea mai gravă complicație. Pentru adulții în vârstă și persoanele care suferă de boli cronice, pneumonia poate fi mortală.

Alte complicații: cardiovasculare (miocardita), ale sistemului nervos (encefalita, meningita).

Profilaxie

Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor recomandă vaccinarea antigripală anuală pentru toată populația în vârstă de peste 6 luni.

Vaccinul antigripal anual asigură protecția împotriva celor trei sau patru viruși gripali care se preconizează că vor fi cei mai frecvenți în sezonul de gripă din acel an. În prezent, vaccinul este disponibil numai sub formă de injecție.

Nu se mai recomandă vaccinări împotriva gripei prin pulverizatoare nazale, deoarece s-a dovedit că în ultimele sezoane de gripă, spray-ul a fost relativ ineficient.

Controlul răspândirii infecției

Vaccinul antigripal nu este 100% eficient, deci este importantă luarea unor măsuri pentru a reduce răspândirea infecției:

- spălatul mâinilor: spălatul des al mâinilor este o metodă eficientă de a preveni multe infecții; în lipsa apei, folosiți dezinfectant de mâini, pe bază de alcool;

- acoperirea gurii și a nasului, în timpul strănutului sau tusei;

- evitarea aglomerației: gripa se răspândește ușor în locurile aglomerate: centre de îngrijire medicală, școli, birouri, săli de conferințe, mijloace de transport în comun; dacă sunteți bolnav, stați în casă cel puțin 24 de ore după ce vă trece febra, reducând, astfel, riscul de a-i contamina pe alții.

Tratament

De obicei, pentru tratamentul gripei, nu este nevoie decât de repaus la pat și de multe lichide. În unele cazuri, medicul vă poate prescrie medicamente antivirale. Dacă le luați imediat după apariția simptomelor, aceste medicamente vă pot scurta boala și vă pot ajuta să preveniți complicațiile grave. Efectele secundare ale medicamentelor antivirale pot consta în greață și vărsături. Aceste reacții adverse pot fi reduse dacă medicamentul se ia împreună cu alimentele.

Din păcate, unele tulpini gripale au devenit rezistente la antivirale de generații mai veche (oseltamvir, amantadine, rimantadine - Flumadin).

Stil de viață și remedii casnice

Dacă vă îmbolnăviți de gripă, următoarele măsuri vă pot ajuta la diminuarea simptomelor:

- Beți multe lichide: apă, sucuri de fructe, supă călduță, pentru a preveni deshidratarea.

- Pentru durerile asociate gripei, folosiți analgezice obișnuite: acetaminofen (paracetamol), ibuprofen. Nu administrați aspirină copiilor sau adolescenților, din cauza riscului de sindrom Reye, o afecțiune rară, dar potențial mortală. (mayoclinic.org)

 

Lasă un comentariu