Medicii de familie din întreaga țară și pacienți ai acestora au protestat săptămâna trecută față de ceea ce ei numesc „colapsul iminent al sistemului de asistență medicală primară". Coaliția „Solidari pentru Sănătate", formată din nouă organizații neguvernamentale care apără drepturile pacienților și organizațiile naționale reprezentative ale medicilor de familie au inițiat un protest public, solicitând factorilor de decizie: crearea unui echilibru în finanțarea sistemului public de sănătate, prin alocarea a minimum 10% din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) pentru asistența medicală primară, față de 5,8% în prezent; creșterea finanțării medicinei de familie, recunoașterea importanței muncii medicului de familie și respectarea drepturilor constituționale ale medicilor și pacienților.
Inițiatorii au redactat un memoriu prin care medici de familie și pacienți își arată nemulțumirile față de actuala situație din sistem, mai cu seamă în ce privește subfinanțarea cronică a asistenței medicale primare din România. Redăm, sintetic, conținutul documentului:
• Medicina de familie este singura rețea strategică din sistemul sanitar care oferă servicii medicale în sistemul public de sănătate la nivel național și asigură peste 70% din totalul serviciilor medicale primite de pacienții din România.
• Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, aproape jumătate din populația rezidentă a apelat cel puțin o dată, în ultimele 12 luni, la medicul de familie sau la un medic de medicină generală, efectuându-se, în medie, 3,7 consultații. Faptul demonstrează un grad de aglomerare și încărcare fără precedent a cabinetelor medicilor de familie, crescând presiunea pe sistemul de asistență medicală primară, obligat să rămână în aceleași condiții financiare precare ca înainte de aderarea României la UE.
• Practicarea medicinei de familie în România a ajuns un demers dificil, greoi, complicat, care nu mai respect niciunul din principiile exercitării unei profesii liberale. Exercitarea profesiei medicului de familie este viciată, din momentul stabilirii diagnosticului și tratamentului, de restricțiile din protocoalele de prescriere și de cele impuse prin contractul - cadru și legislația subsecventă.
• Medicul de familie nu poate recomanda pacienților săi investigațiile necesare pentru diagnosticul precoce, monitorizarea patologiilor frecvente și nici medicamente pentru multe boli, deși statutul său profesional îi permite.
• Accesul bolnavilor la tratament este îngrădit de protocoale de prescriere necorelate cu realitățile sistemului și cu dovezile științifice actuale.
• Medicina de familie este împovărată de un contract - cadru nedrept și discriminator, cu o legislație intenționat ambiguă și încălcată chiar de reprezentanții decidenților.
• Timpul alocat consultației medicale este irosit cu activități administrative, nemedicale, birocratice, care au fost delegate medicului. Această situație, pe termen mediu și lung, duce la deprofesionalizarea medicului, la scăderea performanțelor profesionale, și este una din cauzele principale ale migrării.
• Deși dreptul de ocrotire a sănătății este garantat de Constituția României, accesul pacienților la servicii medicale este îngrădit, iar în multe zone rurale și izolate, pacienții nu au acces la servicii medicale de bază. Această tendință se va generaliza dacă decizia politică nu va sprijini și nu va face atractivă medicina de familie.
• Vârsta medie a medicilor de familie este de 55 de ani, iar majoritatea tinerilor medici specialiști aleg să emigreze sau să nu profeseze în sistemul de asigurări de sănătate. Veniturile mici și nesiguranța veniturilor, birocrația excesivă, legislația contradictorie și voit ambiguă, riscul crescut de sancțiuni plătite din venitul personal, faptul că nu beneficiază de dreptul legal la odihnă și lipsa de susținere din partea autorităților publice locale sunt motivele acestei realități.
• Pensiile medicilor de familie sunt o rușine națională, condamnându-i pe aceștia la o bătrânețe sub nivelul de demnitate potrivit unui stat european. Motivul rezidă în incapacitatea legislației actuale a pensiilor de a ține cont de situația particulară a medicilor de familie, care au avut o perioadă îndelungată de studii universitate și postuniversitare și contribuții mici, aferente salariilor mici din perioada anterioară reformei sistemului sanitar și, ulterior, aferente veniturilor mici.
Potrivit analizei întreprinse de specialiști din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF) și ai Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF), în anul 2030, doar unul din trei pacienți români va avea medic de familie, în situația în care se așteaptă ca numărul pensionarilor - segmentul populațional cu cea mai mare nevoie de asistență medicală primară - să reprezinte aproximativ 30% din totalul populației țării.
Memoriu a fost depus la Casa Națională de Asigurări de Sănătate și la filialele județele ale acesteia, precum și la toate prefecturile din țară.
