- Mamă, de ce plângi? întreabă fiul pe mama sa.
- Pentru că sunt femeie... a răspuns ea.
- Nu înțeleg...
Mama l-a îmbrățișat și i-a spus:
- Nu vei putea înțelege dragul meu.
Mai târziu, băiețelul îl întreabă pe tatăl său:
- De ce plânge mama fără niciun motiv?
- Toate femeile plâng fără motiv, a fost tot ce tatăl său i-a putut răspunde.
Omulețul nostru curios, a crescut și a devenit bărbat, dar încă nu primise răspuns la întrebarea sa. Așa că într-o zi, L-a întrebat pe Dumnezeu:
- Doamne, de ce plâng femeile atât de ușor?
Dumnezeu i-a răspuns:
- Când am făcut femeia, a trebuit să o fac specială. I-am făcut umerii destul de puternici încât să poată căra toată greutatea pământului, dar, în același timp, destul de delicați încât să poată oferi alinare. I-am dat putere ca să poată merge mai departe atunci când toți ceilalți renunță și să poată avea grijă de familia ei în clipe grele de boală și disperare. I-am oferit sensibilitate, ca să-și poată iubi copiii, în orice circumstanță, chiar și atunci când unul dintre ei a rănit-o foarte rău. I-am dat forța de a-și suporta soțul, în ciuda defectelor acestuia și să-i rămână alături fără a-l trăda. I-am oferit și forță, ca să-l ajute să treacă prin eșecuri. Și, am făcut-o din coasta lui, ca să-i protejeze inima. Apoi i-am oferit lacrimi și sunt ale ei, ca să le folosească atunci când are nevoie de ele.
Cum vezi dragul meu, i-a spus Dumnezeu copilului, frumusețea unei femei nu stă în vestimentație, nici în chipul ei, sau în felul în care-și aranjează părul. Frumusețea unei femei își are sursa în ochii ei, care sunt poarta de intrare în inimă, acolo unde sălășluiește iubirea. Lacrimile sunt singura ei slăbiciune! (anonim)