Populația prosperă și, totuși, sărăcia crește!?

După criza economico-financiară din 2009-2011, avuția populației a început să crească, mai ales după anul 2012. În anul trecut averea populației a crescut cu 9%, mai exact cu 11.500 de euro pe cap de locuitor, însemnând circa 220 de miliarde de euro, în timp ce în 2015 a crescut cu numai 7,1%, conform Raportului asupra Stabilității Financiare întocmit de BNR. În anul 2016 îndatorarea populației a fost mai mică, doar de 4%, de 1.400 euro/persoană.

Sectorul imobiliar a contribuit cel mai mult la creșterea avuției populației - 11%, fapt susținut de nivelul ridicat al românilor care locuiesc în propriile case, ce reprezintă aproape două treimi, restul fiind active financiare nete. „Valoarea depozitelor bancare a urcat cu 9,1% în perioada septembrie 2015 - septembrie 2016".

Luată per total averea populației a cunoscut o creștere importantă. Însă, în același timp, polarizarea socială în distribuirea averii și a veniturilor este foarte mare. Astfel, „20% din totalul gospodăriilor dețin peste 42,5% din venituri, iar cele mai bogate 10% gospodării obțin de 18,1 ori mai multe venituri decât cele mai sărace 10% dintre familii. Polarizarea poate fi observată în structura deținătorilor de depozite bancare, unde valoarea totală se ridică la 143 miliarde euro. Un procent de 38,4% dintre deponenți dețin doar 0,06% din structura depozitelor, adică au depozite medii de 21 de lei, iar 38,1% dețin alte 3,5%, respectiv un depozit mediu de 1.263 de lei, de unde rezultă că majoritatea deținătorilor, 76,5%, au un depozit mediu de 640 de lei.

În schimb, un procent dintre deponenți (1%) dețin aproape 40% din totalul economisirilor, cu o valoare medie a depozitului de 570.000 de lei. La vârf, găsim un procent de 0,1% dintre deponenți (adică aproape patru mii de persoane din totalul celor aproximativ patru milioane de deponenți), care dețin 14,4% din totalul economiilor, cu o medie de 2,44 milioane lei pe deponent".

Deci, suntem mai avuți (o mică parte), dar fără a putea spune că majoritatea populației trăiește mai bine, deoarece o bună parte din aceasta, de peste două milioane, se află în pragul sărăciei, trăiește din ajutoare sociale acordate de stat (primării). În raportul întocmit de Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, se arată că „rata riscului de sărăcie și excluziune socială nu s-a redus în conformitate cu creșterea economică. Rata de sărăcie a rămas la 38,8% anul trecut, mult peste media Uniunii Europene de 23,7%, în scădere cu 18% față de 2007, doar în condițiile unei creșteri a PIB de 36%".

Diferențierea dintre creșterea economică și distribuția acesteia la nivelul populației este și motivul pentru care România stă prost la capitolul „încredere între oameni, între cetățeni și instituții", probleme reliefate de Indicele Prosperității, studiu realizat de Legatum Institute și sprijinit de Erest Group, în care se arată că țara noastră a urcat pe poziția 50 anul trecut, față de 57 în 2007.

De asemenea, în studiu se mai arată că în „țara noastră, 25,4% din populație trăiește sub pragul de sărăcie, peste procentul de 17,1% din regiunea Europei Centrale și de Est - ECE și cel de 5,1% din Europa Occidentală. România stă cel mai bine la mediu de afaceri (locul 41) și cel mai prost la capitolul de încredere (locul 97)". Recâștigarea încrederii (de către familie și comunitate, implicarea civică și participarea civică) în viitor va avea un rol decisiv în reușita tranziției și a înlăturării neîncrederii românilor în organismele statului, în politicieni și direcția în care se îndreaptă România.

Lasă un comentariu