Miercuri, 8 noiembrie 2017, cu prilejul praznicului Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, Schitul Dumbrăvioara și-a sărbătorit unul din hramurile sale. Cu acest prilej a fost săvârșită Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie de către un sobor de preoți și călugări. Prin cuvântul de învățătură, rostit după Sfânta Liturghie de către Părintele lector universitar dr. Lucian Colda, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității 1 Decembrie 1918 Alba Iulia, s-a sădit în sufletele celor prezenți dragostea de Dumnezeu, de Sfânta Biserică, s-a semănat cuvântul Evangheliei pentru a aduce mângâiere sufletească, întărire în credință și înălțare duhovnicească. Cu acest prilej, doamna Leontina Pop, îndrăgita interpretă a cântecului popular românesc, a susținut un microrecital de pricesne, care a încălzit sufletele celor prezenți. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de grupul „Anastasios" din Târgu-Mureș. A fost un prilej potrivit pentru clerici și credincioși de a lua drumul spre Schitul Dumbrăvioara, pentru a înălța rugăciuni către Atotputernicul Dumnezeu. A fost o atmosferă duhovnicească deosebită, pătrunsă de fiorul sfânt al slujbelor care au avut loc cu acest prilej.
Schitul Dumbrăvioara este întemeiat în anul 1930 de Patriarhul Miron Cristea, ca metoc al mănăstirii „Sfântul Ilie" Toplița, care este ctitoria aceluiași întâi Patriarh al României.
Schitul Dumbrăvioara are două hramuri: Sfinții Împărați Constantin și Elena (21 mai) și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (8 noiembrie). Obștea viețuitorilor schitului Dumbrăvioara este condusă în prezent de Prea Cuviosul Părinte Protosinghel Teodosie Colceru (în calitate de egumen), un monah tânăr, harnic, cu multă dragoste față de Dumnezeu, de Biserică și de oameni. Mulțime mare de pelerini trec pragul acestui sfânt locaș mănăstiresc, unde găsesc liniște sufletească și alinare pentru toate încercările acestei vieți. Încă de la fondarea Schitului, viața a fost de obște după rânduiala statornicită de Sfinții Părinți pentru așezămintele călugărești. Schitul Dumbrăvioara, deși are o existență relativ tânără, își are menirea și valoarea în scopul întăririi și păstrării spiritualității creștine de pe aceste meleaguri, are rolul de a ține aprinsă flacăra evlaviei și a sfintelor slujbe de-a lungul veacurilor.
Schitul Dumbrăvioara, ctitoria primului Patriarh al României, Elie Miron Cristea, a constituit de-a lungul veacurilor și continuă și pe mai departe să reprezinte un izvor viu de adăpare pentru sufletele însetate după Hristos, un loc sfânt și binecuvântat unde munca se împletește în mod armonios cu rugăciunea, un popas duhovnicesc pentru credincioșii de pretutindeni care se opresc aici măcar și pentru câteva clipe. În viețuirea și rânduiala Schitului Dumbrăvioara descoperim virtuțile care desăvârșesc pe orice creștin, cleric, monah sau laic adică: rugăciunea, munca, înfrânarea și ascultarea. Ele se identifică întru totul cu activitatea schitului, impresionând pe credincioșii care vin să ceară sfatul, rugăciunea și binecuvântarea monahilor: Teodosie, Simon, Filip și Nicandru. Acest schit va dăinui peste veacuri și va reprezenta o vatră de autentică și intensă spiritualitate ortodoxă și în același timp un leagăn al românismului.
Acest schit aduce aminte de figura luminoasă a celui dintâi Patriarh al României, dr. Elie Miron Cristea. Figură impunătoare, cult și cucernic, Patriarhul Miron a reușit foarte repede să-și afirme darurile monumentalei sale personalități. Vasta cultură teologică, filosofică, literară, istorică, economică, grefată pe o mare inteligență și un talent deosebit, nu-l putea ține deoparte de viața culturală a patriei. Patriarhul Miron este și rămâne un apostol al realismului românesc și ortodox. Din tinerețile sale, conștiința lui de român și de creștin s-a umplut de aceste două realități. Neamul și Credința sunt două realități care se contopesc în indivizibila entitate pe care o numim „lege strămoșească", pe care Patriarhul Miron a slujit-o cu toată ființa sa.
Așadar, miercuri 8 noiembrie 2017 a fost o zi minunată pentru Schitul Dumbrăvioara și pentru această parte de țară, întrucât biserica schitului și-a prăznuit hramul prin sfintele slujbe care au avut loc și care au prilejuit momente de bucurie sfântă, rugăciune profundă, înălțare sufletească și împlinire duhovnicească.
