Este de notorietate faptul că la astfel de manifestări încântătoare prin farmecul folcloric pe care îl emană, palincă, țuica sau orice alt fel de rachiu se vând și se consumă în mari cantități fără nicio preocupare pentru respectarea regulilor codului fiscal și, din păcate, nici a normelor de calitate. În ideea sprijinirii agroturismului local, autoritățile devin îngăduitoare atât în obligativitatea prezentării bonului fiscal cât și în controlul originii produselor în lumina legislației care impune reguli cantitative și de calitate.
Păstrând proporțiile, trebuie recunoscut faptul că astfel de manifestări sunt doar vârful vizibil și spectaculos al unui uriaș iceberg de evaziune din economia românească.
Se constată în concluzie că măsurile fiscale introduse în ultimii ani au condus la:
• restrângerea puternică a producției de băuturi alcoolice, la scăderea încasărilor bugetare cu sume importante;
• orientarea consumatorilor inclusiv a celor din mediul urban către băuturile obținute în gospodăriile individuale țărănești, băuturi care nu respectă normele de siguranță alimentară având o calitate incertă;
• eludarea obligațiilor fiscale permite vânzare cu preturi mult mai mici față de cele obținute legal, aducând prejudicii grave pieței concurenționale prin falimentarea producătorilor legali;
• nivelul mare de taxare al băuturilor alcoolice românești determină orientarea comercianților și consumatorilor către ofertele din țările vecine;
• pierderea locurilor de muncă și apariția unor periculoase probleme sociale;
• creșterea micului trafic de frontieră cu ilegalități privind trecerea frontierei cu țări vecine precum Bulgaria, Moldova și Serbia.
Producția legală acoperă în mică parte consumul populației. Consumul oficial în România este de 3 ori mai mic decât în Bulgaria, suma încasată din accize în 2012 în România a fost de 91 mii Euro, fiind mai mică decât cea încasată în Bulgaria (95 mii Euro).
Dacă în România consumul legal/locuitor și cota de acciză ar fi aceleași ca în Bulgaria, statul român ar încasa în plus cu aproximativ 156 milioane de Euro/an.
• A crescut puternic oferta de țuică și palincă obținute în gospodăriile individuale țărănești care nu sunt controlate din punct de vedere fiscal, al calității și al siguranței alimentare;
• A crescut orientarea unităților de alimentație publică de tip restaurante, baruri, cluburi, etc. în procurarea băuturilor spirtoase din categoria whisky, vodcă, gin s.a. din centrele și unitățile comerciale din localitățile bulgărești de la graniță. Prin amploarea acestei concurențe de la graniță sunt descurajate producția și comercializarea legale a băuturilor spirtoase tradiționale (țuică, palinca și vinarsul, toate cu indicație geografică protejată), pe care statul român le-a înregistrat la Uniunea Europeană în Anexa la Regulamentul nr. 110/2008 privind protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase, astfel încât la nivel național numai circa 150 de mici producători funcționează legal (mai puțin de 1% din numărul producătorilor reali). Acciza minimă la nivelul UE de 550 Euro/hl alcool pur (Directiva Consiliului EEC Nr. 84/1992) este calculată științific în funcție de puterea de cumpărare a consumatorilor din statele mai puțin dezvoltate economic, drept urmare creșterea acestui nivel de taxare în România este nesustenabilă având un impact negativ dovedit asupra producătorilor și bugetului de stat. Piața băuturilor alcoolice intermediare: aperitive, vermuturi, băuturi pe bază de vin și alte băuturi alcoolice care conțin și alcool de distilare, în general produse cu concentrație alcoolică între 15-22 grade are de asemenea probleme grave. Astfel, acciza de 165 Euro/hl produs practicată în România este una dintre cele mai mari în Europa, fiind mult mai mare decât cotele existente în multe state membre UE: Bulgaria -46 Euro/hl, Cipru - 45 Euro/hl, Spania - 55 Euro/hl, Portugalia - 65 Euro/ hl, Croația - 67 Euro/hl, Italia - 68 Euro/hl.
De la momentul creșterii cu 250% a accizei la băuturi intermediare de la 65 Euro/hl la 165 Euro/hl, producția s-a prăbușit cu 97% față, iar încasările bugetare din accize au scăzut astfel, conform datelor existente.
Așadar, statul român pierde peste 100 mii lei din încasări din accize, la care se adaugă TVA și alte taxe. Oferta este acoperită de țuica și distilatele cu tărie alcoolică mică obținute în gospodăriile individuale țărănești în special din sudul țării. Acestea ar putea fi concurate cu succes din punct de vedere al prețului de către băuturile intermediare, dacă nivelul accizei ar fi în jurul mediei europene, adică cea. 55-65 Euro/hl.
(va urma)
