În scopul atingerii idealului, până nu demult, au lipsit neacceptatele și, în veci neacceptabilele - pentru statul român - , prevederi din Rezoluția de la Alba Iulia din data de 1 Decembrie 1918, din cauză că ,,arheologii" în ale ,,argumentațiilor`` pe care, în mod special, U.D.M.R. îi are spre inspirație, ,,nu și-au făcut pe deplin datoria".
De ceva timp, însă, din ,,straturile superficiale", ale istoriei României, ca urmare a unor îndelungate ,,săpături" ale ,,arheologilor" de casă U.D.M.R. și nu numai ai acesteia, au fost scoase la lumină - dar, deocamdată, numai pentru a se transmite un semnal de ,,sensibilizare" inconfundabililor în ale necunoașterii și în ale priorității interesului personal, care sunt acei ce se autocalifică drept politicieni români - , acele inexistente, pentru statul român, precum și pentru forurile internaționale, prevederi cuprinse în subpunctul 1 din punctul III al rezoluției de la Alba Iulia, care nicicând nu s-au regăsit, în realitatea politică a statului român și în tratatele internaționale, la care acesta a fost sau este parte, fapt pentru care, nici nu au putut să aducă atingere substanței intime a filonului, existenței ființei naționale a românilor și a statului român.
De altfel, din rezoluție, numai acel punct III și subpunctul 1 al acestuia, prezintă interes, pentru formațiunile ungurești și din câte s-ar părea și pentru altele asemenea, inclusiv F.D.G.R.
Revenind, la miezul problemei, voi cita, subpunctul 1din acel punct III al rezoluției de la Alba Iulia din data de 1 Decembrie 1918:
1. ,,Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba proprie, prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în Corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc."
Respectul și pioasa amintire, pe care o datorăm cu toții, pe veci, acelora care au fost neînduplecați fruntași politici ai românilor din Austro - Ungaria - cu toate că, nu în toate împrejurările și nu în toate deciziile cruciale, au reușit să se dezbrace de împovărătoarea haină a unui trecut istoric vitreg, întunecat, și înjositor, pentru a putea reuși să învingă acea judecată alterată - care era în dezacord cu idealul pentru care au militat, și, ulterior, în dezacord și cu noile realități politice - pentru a avea libertatea, care să le permită o privire și o înțelegere obiectivă și hotărâri în consecință, în legătură cu fundamentul viitoarei alcătuiri și a viitoarei substanțe politice a noului stat, România Mare - , milioanelor de români din teritoriile alipite, dezrobiți prin moarte, acelora pe care suferințele îndurate - de la înaintașii prezenților revendicatori de privilegii - , n-au reușit să-i înfrângă și sutelor de mii de bravi ostași români, din Patria Mamă, fie că erau din Moldova, fie că erau din Muntenia, fie că erau din Dobrogea, fie că erau din Oltenia, precum și voluntarilor, fie transilvăneni, bănățeni, crișeni, sătmăreni, maramureșeni, bucovineni sau basarabeni, care, în Primul Război Mondial, înrolați în Armata Română Dezrobitoare, și-au dat viața sau tributul de sânge și suferință, pentru a-și dezrobi frații de sânge, îmi susțin demersul de față, de a prezenta, concentrat, problemele legate de lipsa
de vigoare legală, de drept, a subpunctului 1 din punctul al III-lea al rezoluției Adunării Naționale de la Alba Iulia.
Dat fiind caracterul politic al Adunării Naționale de la Alba Iulia, înainte de a ne pronunța asupra importanței acesteia, din punct de vedere juridic, dat fiind și faptul că Rezoluția cuprinde probleme de drept internațional și de drept constituțional, se impune ca aceasta, să se supună analizei, în urma căreia să se dea răspunsuri, debarasate de balastul subiectivismului partizan și încărcate numai cu profesionalism și cu simțul realității, la întrebările:
- A avut Adunarea Națională de la Alba Iulia autoritatea de a lua hotărâri care sunt din domeniul dreptului internațional?
- A avut Adunarea Națională de la Alba Iulia autoritatea de a lua hotărâri care sunt din domeniul dreptului constituțional?
- A avut Adunarea Națională de la Alba Iulia autoritatea de a hotărî cine răspunde de punerea în aplicare a hotărârilor?
- A avut Adunarea Națională de la Alba Iulia autoritatea de a stabili cine va răspunde de respectarea hotărârilor?
(va urma)
