Joi, 9 noiembrie 2017, am comemorat în gând și faptă 52 de ani de la trecerea în veșnicie a inginerului Florea/Florian Bogdan, al cărui nume școala noastră îl poartă din primăvara anului 2003.
Activitatea s-a desfășurat în două etape: Prima în sala festivă unde, în prezența unui număr mare de elevi și cadre didactice, a fost evocată personalitatea lui Florea Bogdan precum și realizările acestuia de-a lungul zbuciumatelor decenii trăite, inclusiv două Războaie Mondiale și Marea Unire de la Alba Iulia din 1918, dar și supunerea țării noastre sferei de influență sovietică, comunistă. Profesorul de istorie a prezentat o proiecție care a subliniat vizual atmosfera epocii în care a trăit inginerul Bogdan.
A doua etapă a acțiunii s-a concretizat prin deplasarea unui grup de elevi și cadre didactice la mormântul reghineanului nostru pentru a depune o jerbă cu tricolor și pentru a asista la o scurtă slujbă de pomenire ținută de preotul Teodor Roșca, mereu deschis solicitărilor culturale și spirituale ale școlii.
Născut la Fărăgău în anul 1876, Florea Bogdan a devenit una dintre figurile marcante ale galeriei personalităților reghinene. El a amprentat viața urbei noastre cu intervenții foarte apreciate, prea multe pentru a le putea cuprinde în câteva rânduri. Totuși, amintim că în anul 1920 a înființat primul liceu românesc din Reghin, a întemeiat banca „Cerbul", a pus bazele primei tipografii românești din urbea deja menționată, a fost publicist și chiar profesor. Inginer universal prin prisma studiilor, el s-a implicat și în viața politică a acelor vremi, fiind ales deputat al Partidului Poporului, ocupând pentru un scurt timp, în 1926, și postul de prefect al județului Mureș.
Tumultuoasa viață și bogata activitate a lui Florea Bogdan sunt demne de atenția noastră, mai ales a tinerei generații. Nouă, cadrelor didactice ne revine sarcina să păstrăm vie amintirea lui Florea Bogdan în rândul elevilor școlii noastre - și nu numai, de la care avem să învățăm foarte multe dacă citim cu atenție cărțile „Memorii ", apărută în 2014 la editura Asociațiunii Astra Reghin, și „Caietele locotenentului Florian ", publicată de Ștefan J. Fay în 1983.
Prin tot ce a realizat, Florea Bogdan rămâne un model demn de urmat. La începutul primului caiet de memorii, el dorește ca cititorii „să fie încurajați ca să producă mai mult decât mine, ca să fie astfel cât mai folositori neamului și țării cărora le aparțin, […] să contribuie cât mai mult la sădirea, în inimile tinere, a dragostei de muncă dezinteresată, a dorului și năzuinței de a se urca cât mai sus pe culmile culturii, științei și progresului, având înaintea ochilor totdeauna: respectul de sine și de alții, cinstea și legalitatea."
Noi, cadrele didactice și elevii de la Școala Gimnazială „Florea Bogdan", ne vom aminti mereu de el. Fie-i memoria eternă!
