Duminică, 12 noiembrie 2017, la Parohia Greco-Catolică „Adormirea Maicii Domnului" din Târgu-Mureș a avut loc un eveniment unic. S-a lansat, reeditat în ediție anastatică, „Șematismul Veneratului Cler al Arhidiecezei Mitropolitane Greco-Catolice Române de Alba Iulia și Făgăraș pe Anul Domnului 1900, de la Sfânta Unire 200". Lucrarea îngrijită, cuprinde un indice de localități și cuvânt înainte, de prof. Dimitrie Poptămaș, și un vast studiu introductiv (1700-1948) de prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, care, alături de preotul paroh Ioan Fărcaș au avut abordări de excepție, spre încântarea sutelor de credincioși prezenți la liturghie.
Termenul de șematism (schematismus lat.) provine din cuvântul grecesc „schema", adică schemă, tabel, și era utilizat în Biserica Catolică pentru a prezenta, sub forma unei cărți, informații complete legate de ierarhii Bisericii, districtele protopopești cu istoria lor și a parohiilor. Fișele parohiilor furnizează date privitoare la biserica parohială, casa parohială, numărul de credincioși, școala - cu învățătorul/cantor docente, cu numărul de elevi. Cuprinde nu numai date legate de Biserica Greco-Catolică, ci și legate de Biserica Ortodoxă, pentru a scoate în evidență numărul mare de români raportat la celelalte biserici din localitate (romano-catolică, ortodoxă (neunită), calvină, luterană, unitariană și israelită, în scopul obținerii de drepturi social-politice și confesionale. Această descriere este completată cu date istorice, șirul de preoți cunoscuți, toate acestea constituind adevărate monografii ale localităților prezentate.
„Am putea afirma că lucrarea se distinge între toate câte au apărut până la acea dată și ulterior. Anul 1900 poate fi anul de apogeu al Bisericii Greco-Catolice. Cei 200 de ani de la Unirea cu Biserica Romei îi consacrau stabilitate, cuprindere, consolidare și siguranță. Numeroase instituții formative au creat o puternică intelectualitate ecleziastică, pe primul loc situându-se școlile Blajului în fruntea cărora se situa Facultatea teologică." (din Cuvânt înainte) Așa cum se declară, prin reeditarea acestei lucrări se intenționează să se pună la dispoziția publicului avizat un instrument privind istoria ecleziastică greco-catolică în perioada actuală când localitățile sunt supuse unor cercetări monografice intense finalizate sub formă de monografii sau lucrări didactice.
Monumentala lucrare prezintă Unirea cu Biserica Romei nu doar ca reîntoarcerea noastră în sânul bisericii universale catolice. Ea „a constituit pentru românii din Transilvania momentul declanșării activităților de emancipare socială și națională prin acel curent al luminilor cunoscut sub denumirea de Școala Ardeleană, care ne-a condus la recunoașterea originii nobile a populației românești din care decurge egalitatea în drepturi cu celelalte națiuni. Următoarele evenimente istorice se vor axa de acum pe pretențiile noastre naționale care vor culmina cu Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.".
Amplul studiu introductiv prezintă Unirea religioasă cu Roma ca pe o „adevărată pagină de istorie europeană" într-o perioadă istorică în care, prin Diploma Leopoldină din 4 decembrie 1691, rezultat al negocierilor dintre Viena și Stările din Transilvania, aceasta „recunoștea religiile recepte calvină, luterană, catolică și unitariană (la religia ortodoxă nu se făcea nicio trimitere - era doar tolerată) și toate posesiunile stărilor și ale bisericii, inclusiv bunurile bisericești confiscate în secolul al XVI-lea." Din punct de vedere cultural-național, actul de unire cu Biserica Romei avea să influențeze major istoria românilor transilvăneni. „Unirea cu Roma a deschis accesul românilor la colegiile din Transilvania și la universitățile din Europa, majoritatea istoricilor fiind de acord că actul de unire a avut cele mai semnificative consecințe asupra nașterii națiunii române, marcând primul pas spre occidentalizare. Atașamentul clerului pentru noua biserică rezultată din unirea religioasă, se putea obține prin educație, prin cultură." Din sediul său de la Făgăraș și apoi de la Blaj, Biserica Greco-Catolică Română a întreprins o campanie sistematică pentru obținerea pentru națiunea română de drepturi egale cu ale celorlalte națiuni din Transilvania, asaltând Curtea de la Viena cu petiții și memorii. În 1754 s-au deschis la Blaj Școli pentru tinerii români, s-a înființat prima tipografie, s-au ridicat mănăstiri și multe biserici, s-au acordat burse de studiu pentru elevii români. „Revoluția de la 1848 a reprezentat momentul de maximă autoritate a Blajului în viața românilor ardeleni". De aici, de pe Câmpia Libertății a răsunat pentru prima dată voința românilor ardeleni „Noi vrem să ne unim cu țara!". Elita greco-catolică a fost „purtătoarea noilor concepții despre națiunea română și despre locul românilor în comunitatea popoa-relor europene." Școala Ardeleană a furnizat prin reprezentanții săi „funda-mentele ideologice ale regăsirii de sine ca popor."
„Biserica Unită de la Blaj pășea într-o nouă epocă, inaugurată la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, prin hotărârea de unire a românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș cu Regatul român. Episcopul de Gherla, Iuliu Hossu, prezent la Alba Iulia a citit Proiectul de rezoluție adoptat de Adunarea Națională, prin care s-a decretat unirea cu România."
Odată cu instalarea regimului comunist de sorginte sovietică, în 1945 a început calvarul Bisericii Greco-Catolice, culminat cu scoaterea sa în afara legii la 1 decembrie 1948, continuat apoi cu suferința martirică a episcopilor săi încarcerați și morți în închisorile comuniste, împreună cu un mare număr de protopopi, preoți, călugări și credincioși. „Pentru istoria românilor, un fapt rămâne, însă, cert: Biserica Greco-Catolică și preoții ei au reprezentat între anii 1700-1948 o parte integrantă a macrocosmosului religios european, cu o identitate aparte (...), a reprezentat un factor de conjuncție a celor două arii de cultură europeană, Apus și Orient. Sub semnul acestei conjuncții s-a născut cultura și națiunea română modernă."
Repusă în drepturi în anul 1989, Biserica Greco-Catolică Română își continuă misiunea sa de a conduce sufletele spre mântuire, mereu preocupată de o bună-conlucrare cu celelalte culte. Prețiosul volum reeditat și prezentat cititorilor este o chemare spre unitate și bună înțelegere între toți frații români, în preajma marelui jubileu al Marii Unirii.
