Conform DIICOT alcoolul era trecut prin mai multe firme pentru a i se pierde urma, iar până la urmă era filtrat și supus unor procedee chimice astfel încât, la final, din spirt ieșea alcool etilic. Iată cum au descris procurorii procedeul: „Ulterior achiziționării angro a acestor produse, cei în cauză recurg la «renaturarea» lor ilicită (prin filtrări succesive și alte procedee empirice) și comercializarea clandestină a alcoolului etilic astfel (re)obținut sub formă de băuturi alcoolice". Ca să evite plata accizei pentru băuturi alcoolice, traficanții ascundeau alcoolul etilic în sticle de spirt, recipiente pentru loțiuni cosmetice și bidoane pentru soluție de parbriz.
Cel mai probabil, alcoolul contrafăcut a ajuns în cârciumile de la țară sau în „bombe" de oraș, acolo unde împătimiții tăriei ieftine își permit să dea doar câțiva lei pe o „cinzeacă". O sursă de alcool contrafăcut poate fi găsită chiar și în marile magazine. Este vorba despre alcoolul de 96 de grade, folosit de români la prepararea vișinatei sau a altor băuturi. Alcoolul contrafăcut, fie că e vorba de spirtul medicinal ori de alt tip de băutură spirtoasă, duce, în cazul celor ce îl consumă, la moarte.
Studiile de specialitatea arata ca în marea majoritate a cazurilor băuturile alcoolice contrafăcute duc la probleme grave de sănătate, chiar la deces. Așa au pățit 25 de bihoreni care și-au pierdut viața după ce au băut alcool sanitar de contrabandă. Același lucru l-au pățit și trei consumatori din Medgidia, care au decedat după ce s-au cinstit cu toții dintr-o sticlă în care se afla băutură ce conținea, între altele, și alcool metilic.
„Separat de dependența de droguri, alcoolul este cauza pentru mai mult de 60 de tipuri diferite de afecțiuni sau stări patologice, incluzând traumatisme, tulburări mentale și de comportament, afecțiuni gastro-intestinale, cancere, afecțiuni cardiovasculare tulburări imunologice, afecțiuni pulmonare, musculo-scheletale, reproductive sau efecte dăunătoare asupra sarcinii, incluzând un risc crescut pentru pre-/dismaturitate.
Pentru majoritatea situațiilor, alcoolul mărește riscul creând dependență, cu cât este mai mare consumul de alcool cu atât riscul este mai mare. În cazul anumitor boli, cum ar fi cardiomiopatia, sindromul de detresă respiratorie acută și afectarea musculară, efectul dăunător apare numai în cazul unui nivel ridicat al consumului de alcool, dar chiar și la acest nivel ridicat, alcoolul sporește riscul și gravitatea acestor cazuri, într-o manieră legată de doza consumată. Frecvența, și cantitatea de alcool consumată în exces sunt importante în creșterea riscului în ceea ce privește traumatismele sau afecțiunile cardio-vasculare (afecțiuni coronariene, infarct).
Consumul de alcool în doză mică reduce riscul afecțiunilor cardiace, deși măsura în care acest risc este redus și nivelul consumului de alcool în această situație sunt încă dezbătute. Studiile de calitate arată că, în afara altor influențe, cel mai mic risc de morbiditate apare la cel mai mic nivel de consum de alcool. Cel mai redus risc apare la un consum mediu, zilnic, de 10 g de alcool. La peste - 120 g de alcool/zi, riscul de afecțiuni coronariene crește. La vârste înaintate, reducerea riscului este mai mică.
(va urma)
