Binefacerile „revoluției fiscale”, marca Mișa, ministrul Finanțelor, au făcut să explodeze inflația și cursul de schimb leu-euro. Ieri, 15 noiembrie 2017, cursul de schimb a urcat la 4,65 lei/euro. Urmarea, prețurile, mai ales la produsele alimentare, au crescut cu multe procente. Pachetul de 200 de grame de unt a sărit de la 6-7 lei la peste 10 lei, ouăle de la 0,35 de lei la peste 1 leu, litrul de lapte a ajuns și el la aproape 10 lei, pâinea, legumele și fructele, carnea s-au scumpit și ele, în primul rând cele din import, reprezentând 80% pe rafturile marilor magazine de unde se aprovizionează românii.
Însă, creșterea prețurilor nu este influențată numai de cursul de schimb și de inflație, ci și de creșterea prețului la carburanți, ca urmarea a reintroducerii accizei suplimentare, la energia electrică și la gazelle naturale.
Rezultatul? Creșterea salariilor bugetarilor și a pensiilor, cu care se laudă guvernul și Liviu Dragnea, că au îmbunătățit nivelul de trai al românilor, este egal cu zero. Banii primiți nici pe departe nu acoperă prețurile tot mai mari ale produselor și serviciilor.
După reintroducerea accizei suplimentare (la care, la un moment dat, s-a renunțat), prețul carburanților a crescut de la 4 lei la peste 5 lei/litru, iar la sortimentele premium a depășit 6 lei/litru.
Tăriceanu, președintele Senatului, se face că nu știe că prețul carburanților a crescut din cauza reintroducerii accizei, ci a producătorilor și distribuitorilor care sunt interesați să-și sporească profitul, ca de altfel, și Liviu Dragnea, care „nu știe” că prețul ouălor s-a dublat.
În țări ca Spania, Austria, Polonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Estonia, Cehia, Bulgaria carburanții sunt mai ieftini decât în România, motiv pentru care transportatorii de mărfuri alimentează autovehiculele cu carburanți din Ungaria și Bulgaria.
Reintroducerea accizei suplimentare, sursă sigură pentru guvern, aduce circa 450 de milioane de lei, în plus la buget, conform estimărilor Ministerului Finanțelor.
Ce plătim când alimentăm la pompă? În prețul carburanților comercializați în România, în proporție de 55% sunt taxe și accize, restul este costul mărfii achiziționate: țiței, curs de schimb leu/dolar, costurile de logistică și adaosul companiei de distribuție.
Practic, peste jumătate din prețul unui litru de carburant reprezintă partea cuvenită statului, care încasează taxele sale ca procent de venituri, la un curs fix stabilit în buget, de 4,5 lei/euro. În concluzie, în România există trei mari producători de carburanți - Petrom, Rompetrol și Lukoil - și mai mulți distribuitori majori. Trendul de preț al carburanților este urmat fără excepție de toți distribuitorii, însă în proporții diferite.
Ce trebuie să rețină consumatorii de carburanți?
Faptul că ei plătesc tot ce intră în prețul final, bani care îi încasează statul, producătorii și distribuitorii care trebuie să câștige, indiferent că prețul benzinei și motorinei crește sau scade. Statul își ia partea fixă de peste jumătate din prețul litrului de carburant cumpărat de la pompă, iar producătorii și distribuitorii trebuie să obțină profitul stabilit (în creștere continuă) neinteresându-i cât plătește consumatorul pe litrul de carburant, consumator care la rândul lui (e vorba de producătorii de mărfuri, transportatori, prestatorii de servicii, comercianți) recuperează costul carburanților de la noi, beneficiarii produselor și activităților prestate pentru întreaga populație și firme comerciale.
