La nivel mondial, AVC constituie a treia cauză a deceselor înregistrate, după bolile cardiovasculare și cancer * Potrivit celor mai recente statistici (2015), România este pe locul al treilea în topul țărilor cu cele mai multe noi cazuri de AVC și pe locul al doilea în topul deceselor, după infarctul miocardic * Peste 50.000 de români mor, anual, din cauza unui AVC * 252 700 de oameni trăiesc acum, în România, după ce au supraviețuit unui AVC * 65.000 de români suferă, anual, un AVC* Datele clinice raportate privind rata de supraviețuire după un AVC la 7 ani de la debutul bolii sunt îngrijorătoare: 16% dintre pacienți sunt institutionalizați, 20% necesită asistență la mers, 31% necesită asistență zilnică, iar 71% au capacitatea de lucru afectată* Pacienții cu fibrilație atrială au un risc de 5 ori mai mare de a suferi un AVC.(raportuldegarda.ro)
Accidentul vascular cerebral (AVC) apare atunci când irigarea cu sânge a unei părți a creierului este întreruptă sau drastic redusă, privând țesutul cerebral de oxigen și de substanțe nutritive. În câteva minute, celulele creierului încep să moară. AVC este o urgență medicală. Intervenția timpurie poate reduce afectarea creierului și posibilele complicații.
Vestea bună este că accidentele vasculare cerebrale pot fi prevenite și tratate, iar numărul deceselor cauzate de acestea a scăzut mult comparativ cu cele înregistrate în urmă cu 15 ani.
Simptome
Urmăriți următoarele semne și simptome dacă credeți că dvs. (sau altcineva) ați putea avea un accident vascular cerebral. Rețineți momentul când încep să se manifeste semnele și simptomele, deoarece perioada în care acestea au fost prezente contează în deciziile ulterioare privind tratamentul:
• Probleme cu vorbirea și înțelegerea. Este posibil să aveți o stare de confuzie. Vorbiți tărăgănat sau aveți dificultăți de înțelegere a ceea ce vi se spune.
• Paralizie sau amorțeală a feței, brațului sau piciorului, mai ales pe o parte a corpului. Încercați să ridicați ambele brațe deasupra capului, în același timp. Dacă un braț începe să cadă, este posibil să aveți un AVC. De asemenea, o parte a gurii se poate strâmba atunci când încercați să zâmbiți.
• Nu vedeți bine cu unul sau cu ambii ochi. Este posibil să aveți, brusc, vederea încețoșată sau să vedeți dublu.
• O durere de cap bruscă, severă, care poate fi însoțită de vărsături și amețeală poate fi semnul unui AVC.
• Probleme cu mersul. Vă puteți împiedica sau amețiți brusc, vă pierdeți echilibrul și nu vă mai puteți coordona mișcările.
Când mergem la doctor
Solicitați asistență medicală de urgență dacă observați semne sau simptome de AVC, chiar dacă ele par să fluctueze sau să dispară.
Acționați urgent, „pe repede înainte":
• Cereți-i persoanei să zâmbească. Are o parte a feței încremenită?
• Cereți-i persoanei să ridice ambele brațe. Are un braț puțin mai lăsat? Sau nu poate să ridice unul din brațe?
• Cereți-i persoanei să repete o propoziție simplă. Se exprimă greoi sau ciudat?
Dacă observați oricare dintre aceste semne, sunați imediat la numărul local de urgență. Nu așteptați să vedeți dacă simptomele dispar. Fiecare minut contează. Cu cât un AVC este tratat mai târziu, cu atât este mai mare potențialul de afectare a creierului!
Dacă sunteți cu cineva despre care bănuiți că are un AVC, urmăriți persoana cu atenție, în așteptarea medicului.
Cauze
Un AVC poate fi cauzat de o arteră blocată (accident vascular cerebral ischemic) sau de scurgerea sau ruperea unui vas de sânge (AVC hemoragic). Unele persoane pot avea doar o întrerupere temporară a fluxului sanguin în creier (atac ischemic tranzitoriu).
Accidentul vascular cerebral ischemic
Aproximativ 85% din accidentele vasculare cerebrale sunt accidente ischemice. Tulburările ischemice apar atunci când arterele creierului se îngustează sau se blochează, determinând un flux sanguin redus (ischemie). Cele mai frecvente accidente ischemice includ:
• AVC trombotic. Un AVC trombotic apare când se formează un cheag de sânge (tromb) într-una din arterele care alimentează creierul cu sânge. Cheagul poate fi cauzat de depunerile de grăsime (placa) care se acumulează în artere și determină un flux sanguin redus (ateroscleroză) sau alte afecțiuni ale arterei.
• AVC embolic. Un AVC embolic apare atunci când un cheag de sânge se formează departe de creier - de obicei la nivelul inimii - și este antrenat în fluxul sanguin, depozitându-se în artere cerebrale îngustate. Acest tip de cheag de sânge se numește embol.
Accident vascular cerebral hemoragic
Un AVC hemoragic apare atunci când se rupe un vas de sânge din creier. Hemoragia cerebrală poate fi rezultatul multor afecțiuni la nivelul vaselor de sânge, incluzând hipertensiunea arterială necontrolată, supra-tratamentul cu anticoagulante și punctele slabe din pereții vaselor de sânge (anevrisme). O cauză mai puțin frecventă a hemoragiei cerebrale o reprezintă malformațiile arteriovenoase (vase de sânge cu pereți foarte subțiri) prezente la naștere. Tipurile de accident vascular cerebral hemoragic includ:
• Hemoragia intracerebrală. Într-o hemoragie intracerebrală, un vas de sânge din creier „explodează" și se varsă în țesutul cerebral din jur, distrugând celulele creierului. Tensiunea arterială ridicată, traumele, malformațiile vasculare, utilizarea de medicamente pentru subțierea sângelui și alte afecțiuni pot provoca o hemoragie intracerebrală.
• Hemoragia subarahnoidă. Într-o hemoragie subarahnoidă, o arteră de pe suprafața creierului sau aproape de acesta plesnește și pătrunde în spațiul dintre suprafața creierului și craniu. Această sângerare este adesea semnalizată de o durere de cap bruscă și severă. După hemoragie, vasele de sânge din creier pot să se lărgească și să se îngusteze în mod haotic (vasospasmul).
Atacul ischemic tranzitoriu
Atacul ischemic tranzitoriu reprezintă o scurtă perioadă de simptome similare cu cele pe care le-ați avea într-un accident vascular cerebral. Este cauzat de o scădere temporară a aportului de sânge la o parte din creier și, de multe ori, nu durează mai mult de 5 minute. Solicitați asistență de urgență, chiar dacă simptomele par să se amelioreze! Un atac ischemic tranzitoriu crește riscul apariției unui AVC sever, cu consecințe pe termen lung. Dacă ați suferit un atac ischemic tranzitoriu, este posibil să aveți o arteră parțial blocată sau îngustată ori o sursă de cheag la nivelul inimii. Doar pe baza simptomelor, nu puteți ști dacă ați avut un AVC sau un atac ischemic tranzitoriu. Aproape jumătate din persoanele ale căror simptome par să dispară, de fapt, au avut un accident vascular cerebral, având drept consecințe leziuni ale creierului.
Factori de risc
Sunt mulți factori care pot crește riscul unui AVC sau chiar al unui infarct miocardic: supraponderabilitatea sau obezitatea; lipsa de activitate fizică; excesul de băuturi alcoolice; utilizarea unor medicamente ilicite (cocaina și metamfetaminele); tensiunea arterială crescută (peste 120/80 mm Hg); fumatul (inclusiv cel pasiv); colesterol mărit; diabet; apneea obstructivă în somn (o tulburare de somn în care aportul de oxigen scade intermitent); boli cardiovasculare; antecedente personale sau familiale de AVC sau atac ischemic tranzitoriu); vârsta de peste 55 de ani; rasa (afro-americanii au un risc mai mare de AVC decât celelalte rase); sexul (bărbații prezintă un risc mai mare de AVC, în schimb, femeile fac un AVC la vârste mai înaintate și sunt mai susceptibile de a muri în urma unui AVC decât bărbații; ele pot prezenta un risc suplimentar din cauza pilulelor contraceptive sau a tratamentelor hormonale cu estrogeni).
Complicații
Un AVC poate provoca uneori tulburări temporare sau permanente, în funcție de timpul în care creierul este lipsit de aport de sânge și de partea afectată. Complicațiile
pot include:
• Paralizie. Puteți paraliza pe o parte a corpului sau puteți pierde controlul anumitor mușchi, cum ar fi cei de pe o parte a feței sau a unui braț.
• Dificultăți de vorbire sau de înghițire. Un AVC vă poate provoca un control mai redus asupra mușchilor gurii și ai gâtului, ceea ce vă împiedică să vorbiți clar (disartrie), să înghițiți sau să mâncați (disfagie). De asemenea, puteți avea dificultăți la nivelul limbii (afazia), inclusiv vorbirea sau înțelegerea discursului, citirea sau scrierea.
• Pierderi de memorie sau dificultăți de gândire.
• Probleme emoționale. Persoanele care au suferit un AVC pot avea dificultăți în a-și controla emoțiile sau pot dezvolta depresie.
• Dureri. Persoanele care au suferit un AVC pot avea dureri, amorțeală sau alte senzații ciudate (furnicături) în părți ale corpului afectate de accidentul vascular cerebral. De asemenea, unele persoane pot deveni sensibile la schimbările de temperatură, în special la frig. Această afecțiune se dezvoltă în general la câteva săptămâni după un AVC și se poate îmbunătăți în timp.
• Modificări ale comportamentului și ale capacității de auto-îngrijire. Persoanele care au suferit un AVC pot deveni mai retrase, mai puțin comunicative sau impulsive. Adesea au nevoie de ajutor pentru treburile zilnice.
PROFILAXIE
Dacă ați suferit un AVC sau un atac ischemic tranzitoriu, aceste măsuri vă pot ajuta să le evitați pe viitor: menținerea controlului asupra tensiunii arteriale; evitarea /gestionarea stresului, menținerea greutății corporale normale, limitarea consumului de sare, o dietă fără colesterol și grăsimi saturate, bogată în fibre, fructe și legume, renunțarea la fumat, controlul diabetului, exerciții fizice (aerobic sau „cardio"), plimbări, jogging, ciclism, înot - zilnic, dacă este posibil; consumul moderat de alcool. Consumul exagerat de alcool crește riscul accidentelor cerebrale. Vestea bună este că, totuși, consumul moderat de alcool (o băutură pe zi) poate contribui la prevenirea accidentului cerebral ischemic și la scăderea tendinței de coagulare a sângelui. (mayoclinic.org)
