Într-un potrivit prilej al întoarcerilor în timp, pe căile memoriei și ale amintirilor, dar și ale melancoliei, profesoara Maria Piștănilă, cu acel rod al strădaniei, cu cartea-album în mână, poate acum să confirme acele cuvinte ale savantului Nicolae Iorga despre dascălii ardeleni, pe care îi numea, de la înălțimea aprecierilor - „acei apostoli sfinți ai nației." Pentru că doamna profesoară Maria Piștănilă face parte dintre ei.
Ca profesoară, prin localități ale județului și la Reghin, doamna profesoară, cea dintr-o altă generație, cea iubitoare de carte, de cultură, de temeinicie, s-a dovedit mesagerul ideii înaintemergătorilor noștri: limba română - acasă stăpână.
Venind în viață cu acea solidă educație primită de la locul nașterii sale - Tulgheșul -, Maria Piștănilă știa și transmitea și elevilor săi, dascăli, că a-ți iubi limba este un gest profund, de patriotism tutelar.
Răspunzând acelor chemări venind din trecutul nostru zbuciumat, ardelean, de pe atunci când răsunau, pe aici, limbile clopotelor de alarmă, drept mesaj al strămoșilor și moșilor noștri ardeleni, ecou al luptelor cu vremurile, aici, la Porțile Răsăritului, unde Dumnezeu ne-a lăsat să apărăm, deseori, Europa, de năvăliri sălbatice și de pârjolirile focului, Maria Piștănilă a știut, la clasă și în afara ei, să încarce în acele nave-amiral ale dăruirii noastre, ale limbii: setea de cunoaștere, demnitatea, mândria națională, patriotismul, dăruirea cuvenită interesului național!
Pe neîntoarsa apă a vieții, multe s-au mai dus, și bune, și rele, și fericire, și bucurii, dar și neprevăzutele existenței noastre, cu toate ale ei. Dar a știut să rămână, de-a lungul timpului, acea dreaptă făclie pe ogorul luminării elevilor, făcând parte din acele, de urmat, „pilde ale virtuților".
Grija pentru înălțare și dăruire românească i-au fost mereu, profesoarei Maria Piștănilă, semnale ale demnității în cultul muncii, la catedră, și, cu adevărat, rod al cinstei. Dar și o lacrimă pentru pomenirea celor plecați dintre noi. Dovadă că acei oameni dragi, chemați la Părintele Îndurărilor, au, veșnic, acel drept la memorie, la pomenire.
Viața doamnei profesoare, activitatea domniei sale pe ogorul zilnic al învățământului românesc, trudă, pentru receptarea reală a realităților postdecembriste și a adevărului, constituie fericite strădanii în realizarea personalității unui om.
Ne amintim de toate acestea acum, când distinsa doamnă profesoară Maria Piștănilă scoate cartea-album promisă, o carte „de bună purtare ca dascăl și ca om."
Felicitări!
