Numele latin al pătrunjelului este Petroselinum crispum și vine din limba greacă, unde „petros" înseamnă piatră, iar „selinon" țelină. Așadar, grecii antici considerau pătrunjelul un fel de… țelină de stâncă, pe care o foloseau atât ca aliment, cât și că plantă medicinală.
Cu frunzele sale erau decorate și aromatizate mâncărurile, dar erau și încoronați învingătorii în întrecerile sportive sau erau tratate mușcăturile de șarpe ori de scorpion. Planta provine de pe malurile Mării Mediterane și a ajuns pe actualul teritoriu al României cu cel puțin 2000 de ani în urmă.
În prezent, pătrunjelul este cel mai folosit zarzavat în bucătăria tradițională românească, iar până nu demult, era un remediu redutabil în medicina noastră populară. Cu el erau oblojite rănile în pericol de a se infecta, erau frecate gingiile slăbite, erau făcute fierturi contra bolilor de ficat sau de intestin, ori era folosit pentru diferite „deochiuri" sau „făcături". În ultimii ani, frunzele aromate ale pătrunjelului, laolaltă cu cele ale „rudelor" sale, mărarul, țelină și leușteanul, au devenit ținta unor studii medicale cu rezultate uluitoare, care plasează zarzavaturile tradiționale mai degrabă în farmacii decât pe tarabele din piețe. În cele ce urmează, vom vorbi despre aplicațiile terapeutice extraordinare ale pătrunjelului, nu înainte de a vedea cum se prepară și cum se administrează frunzele sale.
Tratamente interne
* Intoxicație etilică acută (beție) - se consumă una-două legături de pătrunjel, bine spălate, frunzele mestecându-se îndelung, înainte de a fi înghițite. Uleiul volatil din aceste frunze este un puternic stimulent al sistemului nervos central, care va fi mai puțin afectat de efectele alcoolului. De asemenea, pătrunjelul este un protector și un stimulent al ficatului, ajutând și la o mai rapidă eliminare a alcoolului din organism.
* Fumat - mai multe componențe ale uleiului volatil din frunzele de pătrunjel protejează organismul împotriva acțiunii nocive a gudroanelor din fumul de țigară, prevenind diferite afecțiuni ale aparatului respirator, de la bronșită cronică, la cancerul pulmonar. Sunt recomandate curele cu suc de pătrunjel, din care se administrează câte 50 ml pe zi, vreme de 4 săptămâni.
* Ateroscleroză - nu mai puțin de patru substanțe conținute de către frunzele de pătrunjel previn oxidarea colesterolului negativ (LDL) și depunerea sa pe artere. Persoanele cu vârsta de peste 35 de ani, dar și cele care consumă frecvent carne, grăsimi hidrogenate, prăjeli ar trebui să consume de măcar 3 ori pe săptămână salată de pătrunjel, pentru a beneficia de efectele sale benefice asupra vaselor de sânge.
* Hipertensiune - consumul de pătrunjel proaspăt, adăugat la hrana de zi cu zi, ajută la ținerea sub control a tensiunii arteriale, având efecte diuretice, ușor vasodilatatoare, și acționând la nivelul sistemului nervos central cu efect calmant. Astfel, 30 de grame de frunze de pătrunjel consumate zilnic ajută la menținerea elasticității și a rezistenței pereților vaselor de sânge, prevenind, de asemenea, și accidentele vasculare, dar și formarea echimozelor produse de fragilizarea vaselor capilare.
