„Dumnezeu să-ți dăruiască, scumpă mamă mângâiere / Mâna Lui să-ți șteargă ochii / de-orice lacrimi de durere / Să-ți văd chipul totdeauna luminat de bucurie, / Cea mai fericită mamă, / Doamne, mama mea să fie". (Traian Dorz)
Dumnezeu a încununat opera Sa creatoare cu o nestemată, femeia, în care a pus atâta plinătate, atâta forță și sensibilitate, încât strălucirea ei reflecta caracteristica principală a lui Dumnezeu: „iubirea". Iubirea aceea care iartă totul, care acoperă totul, iubirea care crede totul, care nădăjduiește totul! Iubirea care în veci se revarsă din belșug peste copii. Și astfel acest strop divin, mama, se dă pe sine, se uită, se abandonează dacă vreți, se împarte în două, în nouă și în oricât este necesar. Acest „vas slab" se dovedește destul de tare când este vorba de sacrificiu. Solicitările aparent mărunte, îi împing de multe ori veghea ei dincolo de miezul nopții, până în al doilea răsărit. Cine stă să cântărească? Cine se gândește să măsoare? Cine este gata să prețuiască? Cine este pregătit să ajute? Și de la o vreme fizicul ei cedează, slăbește, sufletul și el. Și de la o vreme aceea care a pregătit totul, care a investit totul, simte nevoia ca, cel puțin o fărâmă să i se întoarcă. Desigur, nu se va plânge dacă nu o va primi. Dar, cât de neprețuit i-ar fi un cuvânt, un gest poate, o considerație, îmbrățișarea unui fiu, sărutul unui nepoțel, ca prin aceasta să poată face legătura cu cei ce vor veni până la sfârșitul timpului, când răsplătirea cea veșnică se va da și nu se va cere.
„Așa era mama în vremea copilăriei mele, plină de minunății, pe cât îmi aduc aminte; și-mi aduc bine aminte, căci brațele ei m-au legănat când îi sugeam țâța cea dulce și mă alintam la sânu-i gângurind și uitându-mă în ochii ei cu drag, și sânge din sângele ei și carne din carnea ei am împrumutat, și a vorbi tot de la dânsa am învățat," spunea povestitorul neîntrecut Ion Creangă.
Ajunsă la capătul puterilor, mama rămâne lumânarea care arde în casa părintească, care ne atrage acolo unde am copilărit, iar odată cu stingerea ei, dispare o luminiță din viața noastră și nu vom mai avea unde merge, și nu vom mai avea unde reveni. Fie că suntem copii, adolescenți sau maturi, fie că o vedem zilnic sau din ce în ce mai rar, mamei îi suntem datori cu recunoștința, cinstirea și respectul nostru profound.
La puțin timp după Cutremurul din 11 martie 2011, în Japonia… După ce seismul a luat sfârșit, iar salvatorii au ajuns la ruinele casei unei femei, au zărit trupul ei printre fisurile unui zid. Li s-a părut ciudat când au văzut femeia stând pe genunchi, ca și cum s-ar fi rugat. Trupul ei era aplecat în față, cu mâinile sprijinite de un obiect.
Cu greu, conducătorul echipei de salvare a ajuns la trupul femeii, sperând să mai fie încă în viață, dar trupul rece și rigid al acesteia l-au făcut pe om să înțeleagă că femeia nu supraviețuise. Atât conducătorul, cât și restul echipei, au părăsit casa continuând operațiunile de salvare a supraviețuitorilor.
Totuși, din unele motive, liderul echipei a fost îndemnat de propria sa conștiință, să se întoarcă la casa femeii moarte. Din nou, el a îngenunchiat, încercând să ajungă la trupul ei. Dintr-o dată a strigat cu însuflețire: „Un copil! Aici este un copil!" Întreaga echipă a lucrat împreună pentru a scoate copilașul din ruine. Era un băiețel de câteva luni, înfășurat într-o pătură și protejat de corpul mamei sale. Evident, femeia a făcut un sacrificiu enorm pentru a-și salva fiul. În momentul în care a început cutremurul, iar casa s-a prăbușit, ea și-a folosit corpul pentru a face un paravan care să-i protejeze fiul. Când a fost găsit, băiețelul încă dormea liniștit. Medicul care a preluat copilul pentru a-l examina, a găsit în brațele micuțului un telefon mobil, care avea următorul text pe ecran: „Dacă supraviețuiești, trebuie să îți amintești că te iubesc!" Acest telefon a fost trecut din mână în mână, iar toți cei care au citit mesajul, au început să plângă.
Mie, dacă îmi îngăduiți să plâng, n-o să mă mai pot opri!
La mulți ani mamelor, jerfitoarelor, să vă țină Maica Domnului mereu la fel de gingașe și de puternice!
