Într-un compartiment de tren plin-plinuț cu călători, majoritatea țărani ardeleni, un tânăr student clujean la facultatea care se ocupă de tainele științelor naturii, având părul capului năclăit de nespălare și barba țepoasă și neîngrijită, conversa aprins și răutăcios în contradictoriu, cu un preot. Susținea cum că noi oamenii, potrivit teoriei lui Darwin (1809-1982, naturalist britanic, geolog și biolog) ne-am trage din maimuță. Cuvioși și cu frică de Dumnezeu-Creatorul, țăranii ardeleni își scuipau în sân și își făceau (în gând) semnul crucii doar, doar, vor scăpa de satana, împrejurare în care preotul zice: „Domnule dragă, poate dumneata te tragi din maimuță, dar noi nu! Și nu vă supărați, dar semănați ca o picătură de apă cu austriacul acela, bărbat-femeie sau invers, femeie-bărbat, pe nedrept declarat câștigător al Euroviziunii, cu câțiva ani în urmă! Încă un semn, venit de la Cel de Sus, că noi, oamenii, tindem să fim tot mai păcătoși și răi!"
„Comoara" din gunoiul de grajd
Tânărul tehnician-fermier Sorin Suciu, împreună cu a lui soție Ancuța, precum și cu cei doi copii ai lor studenți (un băiat și o fată), din satul Cornești-Târnave, județul Mureș, consideră gunoiul și purinul celor 30 de vaci cu lapte, juninci și tăurași de prăsilă (iernate în grajdurile din preajma gospodăriei lor), o adevărată comoară bănească și ecologică. În susținerea acestui adevăr a făcut următorul calcul matematic și economico-financiar: 30 taurine x 15 tone de gunoi de grajd+purinul= azotat de amoniu, fosfor și potasiu care ar conține cel puțin 500 de saci de îngrășăminte chimice x 50 de kg., a cel puțin 120 de lei fiecare. Astfel că economisește, într-un singur an agricol, pentru cele 40 de hectare de culturi cerealiere și furajere, suma de 6000 de lei, egală cu vinderea a tot atâția litri de lapte. Însă, supărarea lui Sorin este că satul fiind tot mai îmbătrânit, s-a ajuns de la peste 300 de vaci și bivolițe în anul 1990, la nici dublu cât numără actuala fermă agro-zootehnică moștenită de la regretații lui socrii, Katy și Mihai Orlandea!
Comorile și fala unei întregi națiuni rămân Monumentele UNESCO
Denumire care înseamnă Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, cu sediu la Paris. Organism internațional care a admis pe listele sale de patrimoniu Ceramica de Horezu-Vâlcea, alături de ritualul jocului Călușul și Doina rapsodului popular. Vor urma: Colindul în ceata bărbătească (propunere comună cu Republica Moldova), pelerinajele de la Mănăstirea Moisei-Maramureș și Catedrala Romano-Catolică Șumuleu-Ciuc, județul Harghita, precum și zona medievală construită a Sibiului. O carte-album trilingvă (română, franceză și engleză), apărută în Editura Monitorul Oficial, prezintă cele șapte situri istorice din România, aflate mai demult pe lista UNESCO, însoțite de o succintă prezentare, precum și de un bogat set de fotografii-color: 1- Cetățile dacice Sarmizegetusa Regia, Costești-Cetățuie, Costești-Blidaru, Luncani-Piatra Roșie, Banița și Căpâlna; 2 - Centrul istoric al Sighișoarei; 3 - Șapte cetăți săsești: Câlnic-Sebeș-Alba, Prejmer, Viscri și Dârjiu, județul Brașov; Saschiz, județul Mureș; Biertan și Valea Viilor, județul Sibiu; 4 - Bucovina cu mănăstirile Arbore, Humor, Sucevița, Pătrăuți, Probota, Suceava și Voroneț; 5 - Mănăstirea Hurezi; 6 - Bisericile de lemn din Maramureș: Bârsana, Budești-Joseni, Desești, Jeud-Deal, Plopiș, Poienele Izei, Rogoz și Surdești; 7 - Biserica de lemn din Delta Dunării, precum și Biosfera întregii Delte a Dunării.
