Am… o teribilă nevoie… să spun cuvântul?… de religie.
Apoi ies pe timp de noapte și pictez stelele.
Vincent van Gogh
Traiectul revistei „Știință și Tehnică" - branduită, „cea mai veche și mai prestigioasă publicație românească de popularizare a științelor din România" - are o tradiție de 133 de ani și se leagă de jurnalistul român de origine italiană Luigi Cazzavillan (1852-1904), care a fondat în anul 1884 ziarul „Universul" și în același an a editat „Ziarul călătoriilor și al întâmplărilor de pe mare și uscat" (iunie-septembrie 1884 și 5 noiembrie 1897-15 noiembrie 1916), marcând pionieratul publicației „Știință și Tehnică". Revista conținea articole, comentarii științifice, biografii sau sfaturi și rețete practice, ajungând să fie catalogată ca „cea mai veche și mai apreciată revistă scrisă pe înțelesul tuturor pentru răspândirea științei și cunoașterea lumii prin călătorii".
Ziarul „Vestitorul" din 1 noiembrie 1937 remarca:„… Cazzavillan a fost om iubit și de români și de italieni; a câștigat multă avere din care și saracilor a făcut multă parte".
În 1917 gazeta își schimbă numele în „Ziarul științelor și al călătoriilor", o publicație remarcabilă în perioada interbelică, dar își încetează apariția în timpul celui de-al doilea Război Mondial.
„Societatea pentru răspândirea științei și culturii", împreună cu o parte a foștilor editori ai „Ziarului științelor și al călătoriilor", înființează revista „Știință și Cultură" (1948).
În 1949 apare și revista „Știință și Tehnică pentru Tineret" care se prezintă „pentru popularizarea științei și tehnicii". Prin contopirea revistei „Știință și cultură" cu „Știință și Tehnică pentru Tineret", în 1954, apare pe firmamentul jurnalisticii științifice din România revista „Știință & Tehnică", publicată fără întrerupere până în anul 2008, după care își întrerupe apariția din lipsa finanțării.
Din aprilie 2011 se relansează și online, urmând ca din 2015 să apară sub egida „Science&Technology Press".
Revista ne informează, printr-o adecvată selecție, despre cele mai noi descoperiri, invenții și evenimente științifice de pe mapamond. Am putea adăuga la celebrul aforism scientia potentia est că, cine va citi, fericit va cunoaște!
Structurarea articolelor se face pe domenii și subdomenii, după cum urmează: ȘTIINȚĂ: biologie, cercetare, educație, fizică, astrologie, istorie și arheologie, știință și artă; TEHNOLOGIE: gadgets & devices, internet & comunicații, mașini & vehicule, robotica, tehnică & inventică; CORP & MINTE: genetica, medicina, neuroștiințe, sănătate și sport; PĂMÂNT: biodiversitate, ecologie și poluare, energii regenerabile, geofizică, paleontologie, schimbări climatice; SPAȚIU: astrofizică, astronomie, Marte, OZN/extratereștrii, universul explorat.
Există o specificitate a mass-mediei, aceea de a alege mesajele cele mai potrivite chiar prin titluri. Astfel, de pe blogurile și editorialele S&T, al căror numitor comun este instructivitatea, m-aș rezuma să amintesc doar câteva, care expun păreri și idei ale redactorilor despre descoperiri științifice, despre întâmplări cu impact asupra noastră: „Gladiatori în arenă - jurnaliștii de știință" (Alexandru Mironov), „Fake news" și „alternative facts" (Cristian Român) , „Dansul meu cu (non) realitatea virtuală" (Marc Ulieru) „Ce legătură este între politică și evoluția umană?" (Adrian Nicolae) ,„Ce vedem în timpul unei eclipse totale de Soare?" (Cătălin Beldea), „Moartea inodoră" (Claudiu Andone), „De ce Tesla Model 3 e un pas istoric pentru mașinile electrice" (Oraan Mărculescu).
Astrofizicianul Carl Sagan remarca necesitatea selectivității în lectură. Omul, chiar dacă ar citi o carte pe săptămână nu ar reuși să citească decât câteva mii de cărții pe parcursul întregii sale vieți. Adică numai o mică parte din cărțile din biblioteci.
Un remarcabil articol, bine documentat și de mare actualitate, este cel despre CERN (Organizația Europeană pentru Cercetări Nucleare), pentru cercetarea particulelor elementare, despre căutările fizicienilor lumii asupra tainelor ascunse ale Universului.
Aflăm că din 1990 se folosește sintagma World Wide Web (nașterea www), după instalarea softului necesar pe unul dintre calculatoare și astfel se crea prima pagină web din istoria lumii, Info.cern.ch., urmând apoi revoluția internetului, trăită azi din plin.
Totodată CERN este un laborator social. Aici dispar diferențele dintre națiuni. Cei peste 2500 de cercetători, din peste 100 de țări, și anual peste 10.000 de fizicieni din domeniul fizicii particulelor, reprezentând peste 600 de universități din toată lumea, contribuie la realizarea experimentelor.
În 2004 se înființează Comitetul Național România CERN, organ consultativ cu scopul dezvoltării colaborării dintre instituțiile de cercetare românești și CERN. Peste 70 de fizicieni și ingineri români lucrează direct la proiectele care se desfășoară acolo, aducându-și o contribuție importantă atât în construcția instalațiilor cât și în cer cetarea propriu-zisă.
La Măgurele, lângă București, va fi finalizată construcția celui mai puternic laser din lume, care va putea genera o putere echivalentă cu 10% din puterea Soarelui (10 milioane de miliarde de wați). Circa 20% din cercetarea științifică românească este implicată pe acea platformă.
La sfârșitul sec. al XIX-lea, fizicianul și matematicianul german Philipp von Jolly, într-o discuție cu Max Planck, îi spunea acestuia că „...fizica este o știință în esență încheiată, al cărei studiu nu ar mai deschide decât foarte puține perspective...».
Constatăm azi că fizica este o știință foarte departe de a fi încheiată.
Printre subiecte de mare interes, aș mai enumera: Cercetătorii italieni susțin că Giulgiul din Torino este autentic (2011); Biblioteca Vaticanului intră în era online, sub noul Papă (2013); Unele dintre cele mai vechi texte religioase ale lumii sunt online (2012; Prototipurile marelui Henri Coandă, românul care a schimbat lumea (2016); Primele teste umane cu un medicament anti-îmbătrânire promițător (2016); Cum ne va schimba lumea realitatea virtuală? (2017); A Patra Revoluție Industrială: 8 previziuni despre schimbarea lumii (2017); Inteligența artificială: magia din calculator (2017); Cu dronele nu-i de joacă (2017); Încălzirea globală e mai rapidă decât s-a estimat (2017); Astrofizicienii coordonați de un cercetător român au cartografiat energia luminoasă din Calea Lactee (2017); Pokemon Go și demonii digitali: simplu joc sau experiment social? (2017).
Notabile sunt condițiile grafice pe care revista le-a avut/le are pe întregul său parcurs.
Deși știința nu poate explica nicidecum valorile morale și nu poate spune nimic despre sensul vieții, rămâne totuși un instrument fundamental pentru a construi viitorul.
Ceasul elvețian, fără să mai ticăie, va arăta totuși multă vreme ora exactă și după ce noi vom pleca puțin de pe acest pământ.
„Exploratori, savanți, sfinți, oameni de știință, handicapați sau luptători pentru mari cauze, au avut această deviză: voi încerca din nou, și în cele din urmă au izbutit". (IPS Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei). Asemenea lor, fără nicio exagerare laudativă, redactorii de la Știință&Tehnică - în actualele învolburate valuri mediatice și „instabilități mai mult decât atmosferice" - au izbutit să continue nobila tradiție întru popularizarea științelor în România, dând un click valoros în meniul cunoașterii, „în războiul pentru civilizarea nației". (Alexandru Mironov)
