Prefectul județului, despre denumirile bilingve ale străzilor din Târgu-Mureș

Lucian Goga a explicat joi, într-o declarație acordată agenției de presă MTI, că și-a îndeplinit sarcinile legale când a verificat dacă hotărârile Consiliului Local al Municipiului Târgu-Mureș, referitoare la denumirile bilingve ale străzilor corespund cerințelor legale, și a ajuns la concluzia că niciuna dintre hotărâri nu trece prin filtrul legalității.

Prefectul a mai adăugat că instituția pe care o conduce a semnalat obiecțiile sale în urmă cu două săptămâni Consiliului Local Tg-Mureș și a dispus ca, în termen de 30 de zile, greșelile să fie remediate. Dintre nelegalitățile semnalate a amintit că Legea administrației publice locale din România prevede inscripționarea bilingvă doar în cazul denumirilor localităților și instituțiilor publice în unitățile administrativ-teritoriale în care numărul populației minoritare depășește pragul de 20%. Legea în cauză nu se referă și la denumirea străzilor, a declarat prefectul.

El speră că aleșii locali vor reveni asupra deciziei și o să elimine greșelile semnalate. Acesta a mai adăugat că, în caz contrar, va fi nevoit să ceară în contencios administrativ anularea ambelor hotărâri.

În data de 26 octombrie, Consiliul Local Târgu-Mureș a adoptat două hotărâri privind inscripționarea bilingvă a denumirilor străzilor. Proiectul inițiat de Partidul Oamenilor Liberi (POL) prevede afișarea unor plăcuțe pe care să fie trecute denumirile străzilor și în limba maghiară. Potrivit proiectului Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), denumirea maghiară va fi inclusă în numele oficial al străzii. Conform explicațiilor date de UDMR asta ar însemna ca, de exemplu, strada Tineretului (Ifjúság) să apară nu doar pe plăcuțe în două limbi ci să devină strada Tineretului - Ifjúság și în actele oficiale. Ambele partide și-au votat reciproc inițiativele și astfel, Consiliul Local a aprobat ambele propuneri.

Deputatul Levente Vass, președintele organizației UDMR Tg-Mureș a declarat joi pentru MTI că prefectul a adus argumente ridicole în ceea ce privește propunerea UDMR. Unul dintre acestea este că denumirea bilingvă a străzilor ar fi prea lungă și astfel, nu va fi suficient spațiu pentru introducerea acesteia în actele de identitate.

Mark Christian Hermann, consilier local din partea POL, a declarat într-un interviu acordat cotidianului Krónika, că nu vor retrage hotărârea, sunt dispuși să lupte pentru ea în contencios, și dacă nu vor reuși să obțină dreptate în România, atunci vor apela la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului de la Strasbourg.

Legea administrației publice locale din România prevede din 2001 ca în localitățile în care numărul populației minoritare depășește pragul de 20%, inscripționarea să fie și în limba minorității respective. Legea face referiri doar la denumirea localităților și a instituțiilor, nu și la denumirea străzilor. România a ratificat însă în 2008 Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, prin care s-a angajat pentru folosirea denumirilor tradiționale de străzi ale minorităților și, dacă este cazul, să fie tradusă și denumirea oficială. În raportul din 2012 despre România, specialiștii cartei au specificat că denumirile nu se referă doar la numele localităților. Tot ei au exemplificat că nu este suficient să se scrie după numele în română a străzii cuvântul „utca" (stradă în limba maghiară - red.), ci trebuie tradus și numele străzii în limba maghiară.

La Târgu-Mureș comunitatea maghiară a devenit minoritară în urma valului de emigrare produs de conflictul interetnic din 1990, astfel la recensământul din 2011 procentul maghiarilor era de 43% din totalul populației. (Sursa: MTI)

Lasă un comentariu