CÂT (MAI ) SUNTEM DE NORMALI? TULBURAREA BIPOLARĂ

Distribuie pe:

Tulburarea bipolară, numită în trecut și depresie maniacală sau psihoză maniaco-depresivă, este o afecțiune de natură psihiatrică, determinând schimbări extreme de dispoziție, cu vârfuri emoționale maxime (manie sau hipomanie) și minime (depresie).

Persoanele afectate se pot simți foarte fericite, câteva săptămâni, ca apoi să se cufunde într-o depresie adâncă, pierzându-și interesul pentru activități care, odinioară, le făceau plăcere. Când starea de spirit „alunecă" spre manie sau hipomanie (mai puțin severă decât mania), pacienții se simt euforici, plini de energie, sau neobișnuit de iritabili. Aceste schimbări de dispoziție pot afecta somnul, energia, activitatea, judecata, comportamentul și capacitatea de a gândi clar.

Deși tulburarea bipolară este o afecțiune „pe viață", schimbările de dispoziție și alte simptome pot fi gestionate urmând un plan de tratament ce constă în administrarea de medicamente, precum și consiliere psihologică (psihoterapie).

Simptome

Există mai multe tipuri de tulburări bipolare. Ele pot include manie sau hipomanie și depresie. Simptomele pot provoca schimbări imprevizibile ale stării de spirit și ale comportamentului, cauzând suferință și dificultăți semnificative în plan existențial.

Tulburarea bipolară de tip I se manifestă prin episoade maniacale sau episoade mixte, cu unul sau mai multe episoade depresive.

Tulburarea bipolară de tip II se caracterizează prin episoade depresive majore. Cei afectați experimentează hipomania, care este mai puțin intensă decât mania și durează mai puțin de o săptămână.

Tulburarea bipolară II nu este o formă mai ușoară de tulburare bipolară I, ci reprezintă un diagnostic diferit.

Tulburarea ciclotimică este o formă ușoară de tulburare bipolară. Pacientul prezintă scurte perioade de euforie emoțională, urmate de perioade în care se poate simți fără speranță și poate avea idei, intenții și planuri de sinucidere. Între aceste perioade ciclice de creșteri și scăderi ale dispoziției, poate avea o stare stabilă, în care se simte bine. Modificările de dispoziție sunt reduse ca intensitate și, cu toate că sunt deranjante, nu sunt foarte greu de controlat de către pacient.

Alte tipuri includ tulburări bipolare induse de anumite medicamente, de alcool sau de alte afecțiuni: boala Cushing, scleroza multiplă, accidentul vascular cerebral.

În timp ce episoadele maniacale ale tulburării bipolare de tip I pot fi severe și periculoase, persoanele cu tulburare bipolară de tip II pot fi deprimate pe perioade mai îndelungate, fapt ce poate duce la tulburări semnificative.

Deși tulburarea bipolară poate apărea la orice vârstă, de obicei este diagnosticată în adolescență sau în jurul vârstei de 20 de ani. Simptomele pot varia în timp, precum și de la o persoană la alta.

Mania și hipomania

Sunt două tipuri distincte de episoade, dar au aceleași simptome. Mania este mai severă decât hipomania și cauzează dificultăți de comunicare și relaționare, probleme mai complicate la locul de muncă, la școală, în activitățile sociale. Mania poate, de asemenea, să declanșeze o ruptură de la realitate (psihoză) și să necesite spitalizare.

Atât un episod maniacal cât și un episod hipomaniacal includ trei sau mai multe din următoarele simptome: optimism exagerat, stare de agitație, iritabilitate, hiperactivitate, sentimente exagerate de bunăstare și încredere în propria persoană (euforie), nevoie scăzută de somn; chef de vorbă; confuzie, zăpăceală; indiscreții sexuale; nesăbuință, lipsă de discernământ în luarea deciziilor (persoanele fac cumpărături inutile, investiții nebunești etc.).

Episodul depresiv major

Un episod depresiv major include simptome suficient de grave pentru a perturba activitățile zilnice, cum ar fi: munca, școala, activitățile sociale sau relațiile cu cei din jur. Un astfel de episod include cinci sau mai multe din următoarele simptome: starea depresivă, caracterizată prin: tristețe, lipsă de speranță, nevoia de a plânge; pierderea accentuată a interesului sau lipsa de interes și plăcere în toate - sau aproape toate - activitățile; pierderea sau creșterea semnificativă a greutății corporale, pierderea sau creșterea poftei de mâncare, insomnie sau somnolență excesivă (hipersomnia), agitație sau lentoare, oboseală sau pierderea energiei, scăderea stimei de sine, sentimente de inutilitate sau autoînvinovățire, scăderea capacității de relaționare și concentrare, nehotărâre, tulburări anxioase, gânduri repetate despre moarte, idei sau chiar tentative de sinucidere.

Simptomele pot apărea și în tipul sarcinii sau se pot modifica odată cu schimbarea anotimpurilor.

Când mergem la doctor

În general, persoanele cu tulburare bipolară nu recunosc faptul că instabilitatea lor emoțională le afectează propria viață, dar și viața celor apropiați, astfel că refuză, de multe ori, tratamentul de care au nevoie.

Cei care suferă de tulburare bipolară se simt, adesea, euforici și siguri pe propria persoană, dar trebuie avut în vedere că această euforie este întotdeauna urmată de un accident emoțional care îi poate lăsa deprimați, lipsiți de energie, epuizați, dezorientați, și le poate crea probleme financiare, legale sau de relaționare.

Dacă aveți orice simptom de depresie sau de manie, consultați-vă cu medicul dvs. de familie sau cu un medic de specialitate.

Tulburarea bipolară nu se ameliorează de la sine. Un tratament prescris de un specialist în sănătate mintală vă poate ajuta să țineți simptomele sub control.

Cauze și factori de risc

Cauza exactă a tulburării bipolare nu este cunoscută, dar pot fi implicați mai mulți factori, cum ar fi:

• Diferențe biologice. Se pare că persoanele cu tulburare bipolară par să prezinte modificări la nivelul creierului. Semnificația acestora este încă incertă, dar poate contribui, în cele din urmă, la identificarea cauzelor. Potrivit unei teorii, substanțele chimice din creier fluctuează anormal: când nivelurile acestora devin prea mari, pacientul dezvoltă mania. Când nivelurile sunt foarte scăzute, acesta experimentează depresia.

• Moștenirea genetică. Tulburarea bipolară este mai frecventă la persoanele care au o rudă de gradul I (un frate sau un părinte) care suferă de această afecțiune. Cercetătorii încearcă să identifice anumite gene care pot fi implicate în provocarea tulburării bipolare.

Factorii care pot crește riscul de a dezvolta tulburare bipolară sau pot acționa ca declanșatori ai primului episod includ: existența unei rude de gradul I (frate sau părinte) cu tulburare bipolară; perioadele de stres intens, cauzat de moartea unei persoane iubite sau de alte evenimente traumatice; abuzul de droguri sau alcool.

Complicații

Netratată, tulburarea bipolară poate duce la probleme grave, care afectează toate sferele existenței, cum ar fi: probleme legate de consumul de droguri și alcool; sinucidere sau încercări de sinucidere; probleme juridice sau financiare; relații interumane deteriorate; randament scăzut la locul de muncă sau performanță școlară slabă.

Condiții coexistente

Persoanele cu tulburare bipolară pot suferi și de alte afecțiuni, care trebuie tratate concomitent. Unele afecțiuni pot agrava simptomele tulburărilor bipolare sau pot diminua efectele tratamentului. Exemplele includ: tulburări de anxietate; tulburări de alimentație; tulburarea de atenție / hiperactivitate (ADHD); probleme legate de alcool sau droguri; probleme de sănătate fizică (boli cardiace, tiroidiene, dureri de cap, obezitate).

Profilaxie

Nu există nicio modalitate sigură de a preveni tulburarea bipolară, și nici vreun test de laborator prin care să fie descoperită. Cu toate acestea, instituirea tratamentului la primele semne poate împiedica agravarea acestei boli sau a altor afecțiuni psihice.

Dacă ați fost diagnosticat cu tulburare bipolară, unele strategii vă pot ajuta să preveniți transformarea simptomelor minore în episoade de manie sau de depresie:

• Acordați atenție „semnalelor de avertizare". Abordarea din timp a simptomelor poate împiedica agravarea episoadelor. Adresați-vă medicului, dacă considerați că treceți printr-un episod de depresie ori de manie. Cereți familiei sau prietenilor să vă atragă atenția dacă observă „ciudățenii" în comportamentul dvs.

• Evitați drogurile și alcoolul. Consumul de alcool sau de droguri recreaționale vă poate agrava simptomele și, cel mai probabil, le va face să revină.

• Luați medicamentele exact așa cum v-au fost prescrise. Nu întrerupeți tratamentul, oricât ați fi de tentați! Renunțarea la medicamente sau reducerea dozei, pe cont propriu, poate duce la agravarea sau recurența simptomelor. (mayoclinic.org)

Potrivit unui studiu din 2007 privind sănătatea mentală în România ( sursa - journal.managementinhealth.com), de-a lungul vieții, peste 13% dintre adulții de 18 ani și peste, vorbitori de limba română, au prezentat cel puțin o tulburare mentală, cu debut, de obicei în adolescență sau la începutul maturității* Cea mai ridicată prevalență se întâlnește la tulburările de anxietate * Tulburarea depresivă majoră înregistrează creșteri progresive, având cea mai mare prevalență la vârstnici * Pentru tulburarea bipolară, proporția celor care se adresează unui profesionist în anul de debut al bolii este cuprinsă între 32-63% și se situează sub 10% pentru episodul depresiv major * În categoria celor cu tulburare bipolară, prevalența cea mai mare se întâlnește la 18 - 34 de ani (2%), scade cu aproximativ o jumătate de punct procentual la grupele 35-49 și 50-64 de ani și se reduce la jumătate la cei de peste 65 de ani.

În România, o proporție mare de persoane cu tulburări mentale nu sunt tratate, ele neadresându-se profesioniștilor, în ciuda faptului că tulburările lor constituie o sursă de disconfort și handicap, conchid autorii studiului citat, întocmit de cercetători români și americani.

Lasă un comentariu