În vederea preluării instanțelor, Resortul de Justiție a emis ordonanța nr. 121 în baza decretului menționat, și publicată în Gazeta Oficială 6/19 februarie 1919, din care citez următoarele poziții:
1. Prin extinderea suveranității Statului Român asupra următoarelor județe care au aparținut până acum Statului ungar: Alba Inferioară, Bistrița Năsăud, Brașov, Ciuc, Cojocna, Făgăraș, Hunedoara, Mureș-Turda, Odorhei, Sibiu, Solnoc-Dobâca, Târnava Mare, Târnava Mică, Treiscaune, Turda-Arieș.
Jurisdicțiunea acestor teritorii se separă de jurisdicțiunea Statului ungar și (se, n.n.) subordonă Statului român.
Jurisdicțiunea Curiei ungare asupra teritoriilor susnumite încetează de la data intrării în vigoare a ordonanței de față.
Toate principiile, de orice natură, care pe cale de recurs ar urma să fie înaintate Curiei ungare, vor fi ținute până la dispozițiuni ulterioare în suspensiune la instanțele respective.
Toate autoritățile și oficiile judiciare, stau sub supravegherea supremă a șefului de resort al Justiției.
2. În materie de jurisdicțiune normele dreptului material și procedura judiciară, rămân în vigoare, întrucât ordonanțele editate (emise, n.n.) și cele ce se vor mai edita din partea Consiliului Dirigent nu vor dispune altfel.
Sentințele precum și încheierile, care vor cuprinde o dispoziție meritorică, se vor aduce: în numele legii.
Jurisdicțiunea este a se continua fără întrerupere.
3. Toate publicațiunile judecătorești, care în baza legilor existente s-au publicat până acum în Monitorul Oficial ungar (Budapesti közlöny), se vor publica cu începere de la intrarea în vigoare a ordinațiunii de față, în «Gazeta Oficială» a Consiliului Dirigent Român.
Raporturile de expertiză, care până acum s-au cerut de la școala superioară veterinară (felsö állatorosi iskola) din Budapesta, se vor cere de la aceeași dată de la școala superioară de medicină veterinară de la București.
4. Toate organele judiciare (magistrații, procurorii, advocații, notarii publici) au să depună un nou jurământ oficios, după textul următor: «Jur atotștiutorului Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I și Statului Român, de a respecta cu sfințenie legile țării și decretele, ordonanțele Consiliului Dirigent, și a îndeplini, cu onoare, conștiință și nepărtinire funcțiunile ce îmi sunt încredințate și a păstra secretul oficios. Așa să-mi ajute Dumnezeu».
Acest text de jurământ se va aplica în toate cazurile, în care se face amintire de jurământul funcționarilor angajați la Justiție, în legi, regulamente sau ordonanțe de orice natură.
5. Cine declară, că jurământul este în contrast cu convingerile sale religioase, acela în locul jurământului face o promisiune solemnă.
Promisiunea solemnă se deosebește de textul jurământului prin aceea, că în locul provocării lui Dumnezeu se vor întrebuința cuvintele:
«Promit pe onoarea și conștiința mea» și ultima propozițiune din textul jurământului se omite.
6. Noul jurământ oficios (promisiunea solemnă) se va face de personalul judecătoriilor colegiale precum și de personalul procuraturii care funcționează lângă atari judecătorii, în ședința plenară a judecătoriei respective iar personalul judecătoriilor, (n.n.) singulare și ale altor foruri ale justiției vor depune acest jurământ (promisiune solemnă) în fața șefului lor.
Cine a fost împiedicat, va depune acest jurământ (promisiune solemnă) ulterior în fața șefului său de oficiu.
Despre depunerea jurământului (promisiunea solemnă) se va încheia proces verbal, care va cuprinde numele personalului, ce a fost prezent și se va face raport șefului resortului de justiție al Consiliului Dirigent.
Depunerea jurământului (promisiunii solemne) este a se nota pe lista de conduită personală, păstrată la forul de supraveghere, respectiv pe matriculă (törzslap) și pe ultimul document de denumire al funcționarului.
7. Acela care, provocat fiind, nu va depune imediat jurământul (declarația solemnă) își pierde oficial Drepturile lui la pensiune, Statul Român nu le recunoaște, iar advocatul, notarul public și experții, nu vor mai putea funcționa în această calitate a lor.
Destituirea din oficiu, respectiv interdicțiunea de a exercita profesiunea de avocat, o voi anunța-o fără nicio procedură prealabilă, îndată ce voi avea cunoștință despre denegarea Jurământului.
Acei judecători, care vor depune jurământul își vor conserva anii de serviciu și toate drepturile câștigate. Însă regulile privitoare la numiri, înaintări, beneficiu, editate de guvernul ungar, după 18 octombrie 1918, vor putea fi revizuite.
Regulamentul de serviciu îl voi comunica prin ordonațiune separată.
8. În toate oficiile Justiției (Ministerul de Justiție, judecătorii, procuraturi, oficiile notarilor publici) limba oficioasă precum și limba de pertractare, este cea românească. Dreptul de folosință a limbei celorlalte națiuni, ce locuiesc pe teritoriul Statului Român, este reglementat prin Decretul nr. 1.
Considerând că judecătorii, procurorii, oficianții, notarii publici actualmente aplicați, precum și o parte a corpului advocațial, nu cunosc încă limbii română, stabilesc următoarele restimpuri de transiție ca să și-o însușească, atât în scris cât și în graiul viu.
Pentru judecătorii, procurorii și funcționarii de la Justiție, un timp de 12 luni, pentru advocați și notari publici un restimp de 6 luni socotite de la intrarea în vigoare cu data publicării în Gazeta Oficială, Nr. 121, ss. dr. Aurel Lazăr, șeful resortului Justiției".
(va urma)
