Conform studiului „Emigrația forței de muncă înalt calificate din România - o analiză a domeniilor cercetare - dezvoltare, medicină și tehnologia informației și a comunicațiilor", realizat de Asociația Română pentru Promovarea Sănătății (ARPS), în prezent, aproximativ 15.700 de medici români lucrează în străinătate.
„Aproximativ 15.700 de medici români își practică în prezent meseria în străinătate, cu precădere în state din vestul Europei (Germania, Marea Britanie, Franța).
Societatea Națională de Medicină de Familie a menționat că deficitul de medici de familie este de aproximativ 600, deci nesemnificativ, dar deficitul de medici pe fiecare județ, înregistrat de direcțiile județene de sănătate publică, aflat doar din răspunsuri parțiale (24 din 42 de direcții au oferit informații) este de aproximativ 4.700.
În ceea ce privește cercetarea-dezvoltarea, diaspora științifică este alcătuită în prezent din aproximativ 15.000 de cercetători români activi în străinătate, în ultimii 20 de ani înregistrându-se o reducere cu circa 30% a acestora, pentru care România nu a reușit să construiască programe eficiente de atragere în țară, de reintegrare sau de angrenare în parteneriate cu cercetători din țară.
De asemenea, numărul studenților care au ales în ultimii 10 ani să studieze în străinătate este de aproximativ 300.000, reducându-se semnificativ baza de formare a unor noi generații de cercetători și perspectivele revitalizării sistemului românesc al cercetării - dezvoltării și inovării.
În 2014, în țară, lucrau circa 120.000 de specialiști IT și se estimează că, până în 2020, cererea va ajunge la circa 300.000, conform datelor făcute publice de Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii IT (ANIS), iar conform Institutului Național de Statistică salariul mediu net în domeniu era de 5.811 de lei în ianuarie 2017, față de 2.300 de lei salariul mediu net pe economie. Specialiștii IT formați în România lucrează mai ales în statele Uniunii Europene, precum Marea Britanie, Irlanda, Belgia, dar și în SUA și Canada.
În timp ce în cercetare-dezvoltare migrația circulatorie și mobilitatea sunt mai accentuate datorită rețelelor științifice, migrația medicilor tinde să fie permanentă sau pe termen lung, iar în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), datorită specificului activității și dezvoltării accentuate din ultimii ani, se remarcă, atât migrația, cât și lucrul la distanță pentru angajatori străini.
Principalul motiv care a determinat decizia de a emigra a specialiștilor nu este venitul prea mic, motivele cele mai des invocate fiind, în ordine, corupția, lipsa oportunităților de dezvoltare profesională, avansarea în carieră nebazată pe merite profesionale, birocrația din instituțiile publice, veniturile mici și lipsa infrastructurii și a echipamentelor tehnice", se arată în studiul ARPS.
