Momente importante din declanșarea, conducerea și victoria Revoluției din Decembrie 1989, în Târgu-Mureș (extras din istoricul depus și înregistrat la Institutul Revoluției Române) (II)

Distribuie pe:

22 decembrie - înainte de fuga dictatorului. Vestea despre represiunile sângeroase din ziua precedentă a produs furie și indignare, încă de la primele ore ale dimineții, numeroși manifestanți au început să se îndrepte înspre sediul C.J al P.C.R apărat de un puternic dispozitiv militar, poziționat de această dată între Palatul Culturii și primărie.

Lucrul a încetat în majoritatea întreprinderilor formându-se grupuri de manifestanți care au plecat pe parcurs în coloane spre centru unde, prima dintre ele, formată din muncitori de la fabricile de piele, de conserve, Prodcomplex, IRA, Metalotehnica și Imatex, a sosit în centru în jurul orei 10.00. Conducătorul acesteia, acceptat de mulțime, a ținut un discurs vizavi de C.J al P.C.R în fața a mii de manifestanți, iar apoi, după alarma că există trăgători în balcoane, a plecat cu un grup de manifestanți înspre monumentul lui Avram Iancu unde au fost ținute discursuri de câțiva manifestanți. S-a format un grup ad-hoc pentru organizarea protestelor din zilele următoare, numit generic, Forumul Frăția pentru a reflecta diversitatea manifestanților (conducătorii acesteia au intrat în structura Consiliului Provizoriu Frăția constituit la Sala Oglinzilor din Palatul Culturii după ora 14.00).

Ca și discursurile ținute pe platforma restaurantului Fortuna în seara precedentă, crearea acestui forum, prezentarea identității și ocupației vorbitorilor într-o perioadă în care așa ceva era de neconceput, a reprezentat începutul convingerii în victorie. În jurul orei 11.00, Kiraly Karoly s-a retras motivând atribuții de ofițer de serviciu și majoritatea manifestanților au revenit în fața C.J al P.C.R unde acțiunile au continuat până după fuga dictatorului, în zonă sosind coloane dinspre Combinat, Mașini de Calcul - Tudor, Cablu - Electromureș, IPL - cart. 7 Noiembrie și dinspre Clinici, numărul manifestanților apropiindu-se de 10.000 de persoane.

Între manifestanți și cordonul militar s-a păstrat în permanență un culoar de 2-3 metri care s-a redus în permanență și s-a mărit din nou în urma unui foc de avertisment tras în sus din zona Palatului Culturii, pe culoar plimbându-se dintr-o parte în alta călugărul Constantin Reghian care ruga militarii să nu repete nenorocirea din seara precedentă pentru că între manifestanți se află părinți și frați ai lor.

La anunțul fugii dictatorului, manifestanții au forțat cordonul militar dar au fost respinși printr-un foc de avertisment tras în sus, însă au revenit după câteva minute și au reușit să intre în sediul C.J al P.C.R, pe care l-au devastat parțial aruncând pe geamuri cărți, reviste, tablouri sau alte obiecte care puteau aminti de existența fostului dictator. Un grup de manifestanți a plecat înspre miliție și securitate pentru a elibera arestații din seara precedentă (unii dintre aceștia aflându-se într-o stare deplorabilă, de nerecunoscut, în urma bătăilor și violențelor la care au fost supuși în cursul nopții), alt grup a intrat în Sala Oglinzilor din Palatul Culturii pentru a forma noua structură de conducere (la Palatul Culturii au sosit și persoane chemate telefonic de acasă pe motive mai puțin înțelese) iar alții au rămas în sediul C.J al P.C.R.

Cei rămași în sediu s-au ocupat de evacuarea persoanelor dispuse la distrugeri, de apărarea arhivei, a documentelor de stare civilă, a magaziei de armament și de asigurarea pazei la toate punctele de intrare în clădire iar, după ora 16.00 au eliberat legitimații cu ștampila gărzilor patriotice, pentru persoane trimise în diferite puncte ale orașului cu diverse sarcini. După ora 16.00, când s-a reușit crearea Consiliului Provizoriu Frăția, la Sala Oglinzilor, conducătorii acestuia s-au deplasat și ei în diferite locuri pentru organizarea activității în noile condiții, iar după ora 18.00, câțiva dintre membri au intrat în sediul Județenei de partid și s-au alăturat celor aflați în sediul acestuia, dar, majoritatea membrilor noului Consiliu au plecat acasă și au revenit abia a doua zi.

Lipsa posibilităților de comunicare (liniile telefonice întrerupte cu excepția telefonului aflat în biroul fostului prim secretar de partid), zvonurile privind diverse pericole, care au început să fie răspândite pe tot parcursul nopții, solicitările de apărare cu orice preț a clădirii în care se aflau (transmise din București prin telefonul direct ori de câte ori se ridica receptorul), persoanele dubioase care apăreau sau dispăreau, deși intrările în clădire erau păzite, și alte motive au făcut ca noaptea de 22 spre 23 decembrie să fie un adevărat coșmar pentru cei câțiva revoluționari care și-au asumat apărarea și protejarea fostului Comitet Județean al P.C.R.

În dimineața de 23 decembrie au început să sosească, rând pe rând, membrii consiliului format în ziua anterioară și sub șantajul retragerii, să obțină cooptarea în rândul Consiliului Provizoriu lărgit, a unor persoane cheie din structura represivă a fostului regim, fapt care a făcut ca, majoritatea celor ce au organizat și apărat clădirea și ordinea în noaptea precedentă în cea mai mare tensiune și pericol posibile, să refuze a face parte din acesta, iar începând cu ora 11.00 până după ora 12.00, a avut loc marele miting popular în zona actualei prefecturi, miting la care au ținut discursuri o parte dintre cei care au avut sau și-au revendicat rolul de conducători în revoluție.

Revoluția mureșeană a lăsat sau a adăugat numeroase întrebări la care nu s-a răspuns și, probabil, nu se va răspunde niciodată, întrebări precum:

- ce materiale au fost încărcate în cele 4 mașini aflate în curtea miliției și securității în noaptea de 18 spre 19 decembrie, care au plecat în direcții necunoscute?

- cine a ordonat și a condus grupul care a devastat sediile miliției și securității la 3 ore după eliberarea deținuților?

- cine a ridicat paza militară instituită de revoluționari la sediile miliției și securității în noaptea de 22 spre 23 decembrie?

- ce materiale sustrase din dulapurile sigilate au fost arse?

- cum și în ce condiții a fost introdusă în sediul noului Consiliului Provizoriu stația de emisie-recepție a securității descoperită și ce rol a avut aceasta în răspândirea zvonurilor alarmiste din zilele următoare?

- în cordoanele de represiune au existat milițieni îmbrăcați militar?

- care a fost motivul pentru care, majoritatea membrilor Consiliului format la Sala Oglinzilor a intrat în clădirea fostei Județene de partid abia a doua zi, lăsând de izbeliște pe cei de bună credință rămași să o apere în condițiile descrise?

Lasă un comentariu