TRADIȚII ȘI SUPERSTIȚII DE ANUL NOU ÎN JURUL LUMII

Anul Nou este sărbătorit prin diverse obiceiuri de diferitele popoare, dar cam peste tot se manifestă credința unui nou început și speranța de ,,mai bine", prin aruncarea lucrurilor vechi din casă, aprinderea de artificii și torțe sau exprimarea unor dorințe.

Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic în noaptea de 31 decembrie - 1 ianuarie este numit la români „Îngropatul Anului", denumirea de „Revelion" aparținând timpurilor moderne. Potrivit lui Ion Ghinoiu, autorul cărții ,,Zile și mituri", asemănător divinității, timpul se naște anual, întinerește, se maturizează, îmbătrânește și moare, pentru a renaște după alte 365 de zile. Ciclul sărbătorilor de Anul Nou este unul ritualic, împărțit simetric de Revelion în două segmente: perioada dintre Crăciun și miezul nopții de 31 decembrie și apoi până la Bobotează. Prin multe obiceiuri și credințe care exprimă inițial teama, dezordinea și haosul, iar după miezul nopții de Revelion, optimismul, veselia, ordinea și echilibrul, oamenii acordă diverse semnificații fenomenelor naturale.

La Napoli, în Italia, Anul Nou este întâmpinat printr-un obicei special, care constă în a arunca pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. Astfel, obiecte de mobilier, vase, haine etc. ajung în stradă, spre nefericirea gunoierilor, care trebuie să treacă în timpul nopții pentru a face curățenie. Tradiția, însă, tinde să dispară, deoarece prezintă reale riscuri pentru trecători. În noaptea de Anul Nou, numită „Capodanno", italienii obișnuiesc să pună pe masă mâncăruri speciale, despre care se spune că aduc bogăție și abundență.

În unele părți din Elveția și Austria, localnicii se costumează pentru a sărbători ajunul zilei de Sfântul Silvestru. În anul 314, oamenii au crezut că suveranul pontif al acelei perioade, care se numea Silvestru, a capturat un monstru de mare ce va scăpa și va distruge lumea în anul 1000. În amintirea acelei spaime, oamenii se îmbracă în costume neobișnuite.

În Grecia, ziua de Anul Nou este dedicată Sfântului Vasile, celebru pentru bunătatea sa. Copiii își lasă încălțările lângă șemineu în noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la Sfântul cel bun. O mâncare tradițională pentru această sărbătoare este ,,vassilopitta", o prăjitură în care este pusă o monedă din argint sau din aur. Cel ce găsește moneda va avea noroc în anul respectiv.

În țări din America Latină, precum Ecuador sau Peru, cu puțin timp înainte de Anul Nou, oamenii fac păpuși de cârpă sau din hârtie creponată (muñecos), care reprezintă anul ce s-a terminat. Păpușile sunt expuse apoi în fața caselor până pe 31 decembrie, la miezul nopții, când sunt arse în stradă. Există, de asemenea, credința conform căreia dacă porți o anumită culoare la 12 noaptea, aceasta ar putea aduce noroc în anumite domenii. Astfel, se spune că galbenul este semn de bani, iar roșul poate aduce noroc în dragoste. De asemenea, cel care dorește să călătorească tot anul trebuie să alerge prin cartier cu o valiză în mână, la ora 12 noaptea fix.

Rușii obișnuiesc să bea șampanie la miezul nopții și, după ora 12, să deschidă ușile și ferestrele pentru ca noul an să intre în casă.

În ebraică, Anul Nou se traduce prin „Rosh Hashanah". Este un moment sacru, când oamenii se gândesc la ceea ce au făcut rău în trecut și promit că vor fi mai buni în viitor. Ceremonii speciale au loc în sinagogi, unde se cântă la shofar, un instrument special. Copiii primesc haine noi, iar masa cuprinde obligatoriu fructe și produse din făină, pentru a aminti de vremea recoltei.

Anul Noul chinezesc este celebrat între 17 ianuarie și 19 februarie, când este Lună Nouă - „Yuan Tan". El este sărbătorit de chinezii din întreaga lume prin procesiuni pe stradă, unde sunt aprinse mii de lanterne. Chinezii cred că spiritele rele sunt peste tot în acea perioadă, așa că aprind artificii pentru a le îndepărta. Uneori, ei își sigilează ferestrele și ușile cu hârtie, pentru a nu lăsa spiritele malefice să pătrundă în casă.

Pentru japonezi, Anul Nou este una dintre cele mai importante sărbători și un simbol al înnoirii. În decembrie, sunt organizate „petreceri de uitat anul", prin care oamenii lasă în urmă problemele și grijile anului pe cale să se încheie și se pregătesc pentru un nou început. Neînțelegerile și animozitățile sunt uitate. Pe 31 decembrie, la miezul nopții, familiile merg la cel mai apropiat templu pentru a împărți saké și pentru a asista la cele 108 de lovituri de gong care anunță trecerea în noul an - această cifră reprezintă numărul păcatelor acumulate într-un suflet de-a lungul anului, iar loviturile de gong simbolizează alungarea păcatelor unul câte unul și purificarea sufletelor. Pe 1 ianuarie, copiii primesc otoshidamas - mici cadouri cu bani înăuntru.

În Danemarca se sparg farfurii. Toate farfuriile nefolosite sunt păstrate până la data de 31 decembrie, când sunt afectuos sparte de tocul ușilor tuturor prietenilor și rudelor. Tot în Danemarca, oamenii se urcă pe scaune și sar de pe ele, de Anul Nou, ca să aibă noroc.

În Spania se mănâncă 12 boabe de struguri. Dacă poți să înghesui 12 boabe de struguri în gură, la miezul nopții, ai parte de noroc în anul care vine.

Se poartă lenjerie colorată în America de Sud. În unele țări din America de Sud, purtarea de lenjerie de corp colorată determină soarta cuiva în noul an. Lenjeria de corp de culoare roșie înseamnă că vei găsi dragostea. Auriul înseamnă bogăție, iar albul semnifică pace.

Clătite în Franța: Francezilor le plac lucrurile simple și delicioase. La fiecare An Nou, ei consumă un teanc de clătite.

Valize cărate în Columbia. Locuitorii poartă cu ei valize toată ziua, în speranța de a avea un an plin de călătorii.

Noaptea, în cimitir, în Chile. Familiile petrec noaptea în compania celor dragi decedați, dormind în cimitir.

Aruncare cu pâine în Irlanda. Oamenii lovesc pâinea de pereți, pentru a alunga spiritele rele.

Aruncarea mobilei în Africa de Sud: În unele părți din Africa de Sud, oamenii aruncă mobila pe geam.

Primul sosit în Scoția. Prima persoană care trece pragul unei case, în Noul An, trebuie să aducă un cadou norocos.

Mâncând pentru prosperitate în Estonia. Oamenii mănâncă de șapte ori pe zi, de Anul Nou, pentru a-și asigura prosperitatea în Noul An.

În România, oamenii aruncă monede în apă, ca să aibă noroc.

 

Lasă un comentariu