Într-o societate în care produsele „light" sunt la mare căutare, grăsimile nu se bucură de o reputație prea bună. Cu toate acestea, rolul lor în păstrarea sănătății rămâne vital. Grăsimile sunt esențiale pentru o dietă sănătoasă. Ele dau energie și protejează organismul de schimbările din mediul înconjurător, mențin integritatea membranelor celulare și ajută la absorbția nutrienților. Unele tipuri de grăsimi contribuie la păstrarea sănătății, altele cresc riscul apariției diverselor maladii.
Ce grăsimi sunt sănătoase...
Grăsimile nesaturate sunt considerate grăsimi „bune", deoarece protejează împotriva bolilor de inimă și diabetului, ajută la reglarea tensiunii arteriale și a nivelului colesterolului și, prin calitățile antioxidante, luptă împotriva apariției cancerului. Dintre acestea, grăsimile mononesaturate sunt cele mai sănătoase. Se găsesc în uleiul de măsline, alune, arahide, fistic. Grăsimile polinesaturate se găsesc în nuci, semințe de dovleac, ulei de floarea-soarelui, porumb și susan. Uleiurile vegetale sunt bogate în Omega 6, care ajută la dezvoltarea celulelor și la păstrarea sănătoasă a pielii. Peștele gras (somon, hering, ton), nucile și semințele de dovleac sunt bogate în acizi grași Omega 3. Aceștia previn complicațiile cardiovasculare, restabilesc echilibrul emoțional și cresc puterea de concentrare. Lipsa lor duce la încetinirea creșterii și dezvoltării.
...și pe care este bine să le eviți
Grăsimile saturate și cele hidrogenate sunt considerate grăsimi „rele", deoarece, consumate în cantități mari, au efecte negative asupra sănătății pe termen lung. Grăsimile saturate sunt, în principal, grăsimi de origine animală. Ele se găsesc în carne, ouă, lactate cu conținut mare de grăsime, dar și în uleiul de palmier și de cocos. Pentru o dietă echilibrată, grăsimile saturate nu ar trebui să depășească 10% din totalul caloriilor consumate zilnic, deoarece cresc nivelul colesterolului. Grăsimile hidrogenate se găsesc în cantități mici, în stare naturală, în produse lactate și în carnea de vită sau de oaie, dar în cantități foarte mari în produsele preparate industrial: biscuiți, aluat de prăjituri sau pizza, chips-uri, semipreparate. Procesul de hidrogenare transformă uleiurile în grăsimi semisolide (margarină) care nu râncezesc și prelungesc perioada de valabilitate a produselor. Aceste grăsimi se fac „vinovate" de incidența crescută a afecțiunilor cardiace, a diabetului, a obezității, a astmului și a bolilor sistemului imunitar și reproductiv. Asemenea celorlalte categorii nutriționale, grăsimile au un rol bine stabilit în funcționarea organismului. Iar acest rol nu este întotdeauna nociv, ci dimpotrivă. Grăsimile „bune", adică grăsimile nesaturate (găsite în uleiul de pește, uleiul de măsline, uleiul de germeni de grâu etc.) au rol energetic în organism și, prin eliminarea colesterolului negativ, ajută la reglarea nivelului colesterolului. Grăsimile „rele" (saturate) duc la creșterea nivelului colesterolului de joasă densitate, care se depune pe vasele sanguine. Sfaturi pentru o alimentație echilibrată:
• Preferă peștele și carnea slabă. Consumă pește de 2-3 ori pe săptămână. • Redu consumul de unt și de lactate grase sau înlocuiește-le cu cele cu conținut mai scăzut de grăsime. • Limitează consumul de mezeluri, deoarece conțin 40% grăsimi saturate. • Redu consumul de alimente semipreparate și de tip fast-food.
