„Pâinea cea de toate zilele / Dă-ne-o nouă astăzi..."
Chiar Doamne, de câte feluri este pâinea?! / - Ce obrăznicie să întrebi așa direct Creatorul! / Caută pământul roditor și sămânța bună, roagă-te! / Fă-ți cruce, trudește, ai încredere! / Du-te la seceriș apoi, cu speranță! / Așa o să ai pâine zi de zi fiule! / -IARTĂ-MĂ DOAMNE!
N-am vrut să te supăr! / Sunt învățat cu voi oamenii! Să-ți răspund blând: / Cea dintâi e pâinea care te hrănește când ești însetat de Domnul, / Urmează Pâinea cu miez de pace și adevăr în ea, / Apoi e Pâinea regală „Dă-i Cezarului ce-i al Cezarului". // Pe urmă e pâinea tocmai bună de scris un poem pe ea; / Dar Pâinea de piatră a lui Brâncuși e veșnică la noi, românii / O spune și brutarul satului cosmic MIHAI OLOS... / Nu uita totuși că PÂINEA e darul Tatălui ceresc pentru voi, muritorii ! (Pământul ca o pâine imensă!)
Gelu Dragoș (22-02-1967-), membru L.S.R., U.Z.P.R, scriitor, redactor la Revista Casei Corpului Didactic Maramureș, membru al Cenaclului Scriitorilor din Maramureș, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Mireșu-Mare jud. Maramureș; are patru cărți publicare, a apărut în zece antologii de poezie. Un om deschis spre lume, comunicare atât prin mijloacele electronice cât și prin ziare, reviste și cărți literar-artistice, prezență vie în spațiul cultural din nordul țării acolo unde se agață „harta în cui". Sociabil, altruist, apolitic, ecologist convins, iubitor de frumos, jurnalist de renume, este deținătorul blogului „MOARA LUI GELU", botezat după numele bunicului care avea o moară acasă la Lucăcești, și acum se află la Muzeul din Dumbrava Sibiului, blog accesat de peste un milion de internauți.
***
„NU se poate să faceți ce vreți și să urcați și la cer. Dumnezeu trebuie să coboare la voi și să vă purifice făcându-vă instrument al Lui și apoi urmează MÂNTUIREA. DUMNEZEU NU GLUMEȘTE ȘI NICI NU SE JOACĂ CU VOI". „Adevăratul scop al vieții creștine este DOBÂNDIREA DUHULUI SFÂNT, ÎN TIMP CE RUGĂCIUNEA, POSTUL, POMENILE ȘI ALTE FAPTE BUNE DIN DRAGOSTE DE HRISTOS, SUNT DOAR MIJLOACE DE DOBÂNDIRE A DUHULUI SFÂNT".
Sfântul Serafim de Sarov (1754-1833) a fost un ascet rus care a trăit în Mănăstirea Sarov din Rusia, în sec. al XVII-lea, și al cărui cult a cunoscut o mare răspândire în întrega lume ortodoxă. S-a născut dintr-o famile de comercianți. La vârsta de 10 ani s-a înbolnăvit grav. În timpul acesta a văzut-o pe Maica Domnului în vis, care i-a promis că îl va tămădui, ceea ce s-a și întâmplat în timpul unui pelerinaj cu Icoana Maicii Domnului, trecând prin fața casei părintești. După vindecare, tânărul Serafim era preocupat de citirea Vieților sfinților, mergea des la Sf. Biserică și îi plăcea să se retragă în rugăciune. La vârsta de 18 ani primește binecuvântarea mamei sale de a intra în Mănăstirea Sarov ca „Novice", și primește de la ea, o cruce de aramă pe care o purta peste haine toată viața.La mănăstire el mânca o dată în zi și atunci foarte puțin și se odihnea de asemenea puțin. Se retrăgea în singurătatea pădurii pentru rugăciune și meditație religioasă. S-a îmbolnăvit grav și a fost nevoit să rămână la pat trei ani de zile. Încă o dată Sfânta Fecioară Maria împreună cu mulți sfinți l-au vindecat. Mult timp își petrecea în Sfânta Biserică, unde la un moment dat i s-a arătat Domnul Hristos, și o bună perioadă de timp după această bună vedere, el nu mai vorbește. În anul 1793 a fost hirotonit ieromonah, după care a slujit zilnic și s-a împărtășit cu Sfânta Împărtășanie timp de un an de zile, după care se retrage în „îndepărtata pustnicie" - a pădurii. Aici primea mii de pelerini din întreaga Rusie. Fiindu-i dat darul înainte-vederii, Sfântul Serafim de Sarov, făcătorul de minuni, oferă tuturor mângâiere și povețe. Moare în data de 2 ianuarie 1833, îngenunchiat fiind în fața icoanei Născătoare de Dumnezeu, pe care a iubit-o atât de mult. A fost și un bun scriitor bisericesc; după el a rămas un adevărat tezaur literar de opere duhovnicești.
***
„ÎN FIECARE DINTRE NOI, ÎN FIECARE PLANTĂ, ÎN FIECARE ANIMAL, EXISTĂ O RAZĂ DIVINĂ". (Codul lui Oreste - 2009),
Oreste Alexandru Scarlat (1975 - ), jurnalist român, doctor în „Teologie", show-men tv. cu diferite teme: ezoterism, politică, psihotronică ș.a. Lector universitar la Facultatea de Jurnalism, Universitatea Hyperion, președinte al Clubului de Cultură Româno-Arab, președinte al Asociației pentru Apărarea Demnității Cetățeanului.
„1001 CUGETĂRI" vol. XII
