În mesajul adresat de Înalt Prea Sfințitul Andrei - Mitropolitul Clujului, la Praznicul Bobotezei din acest an, a lansat un avertisment la adresa celor care distrug echilibrul ecologic. Este pentru prima dată în ultimii douăzeci și opt de ani, când un înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române ia o poziție fermă pentru apărarea biodiversității, în protecția mediului înconjurător, mai ales în condițiile actuale, când schimbările climatice provoacă tot mai multe probleme sănătății oamenilor și în economie, în special în agricultură.
Se spune că, schimbările climatice, frecvente în ultimii ani, sunt cauzate, în primul rând, de acumularea în atmosferă a gazelor cu efect de seră, emise de industriile poluante și datorită despăduririlor masive.
Având în vedre că industrie chimică nu prea mai avem, în România, una din cauzele importante în stare să provoace dezechilibre climatice o reprezintă despăduririle masive, după „revoluția" furată. În mod paradoxal chiar dacă fondul forestier al României este cu mult mai mic decât al celorlalte state din Europa, totuși, la noi s-au tăiat și se rad în continuare păduri, iar lemnul se exportă masiv în țările UE, în timp ce în aceste țări există legi aspre privind protecția pădurilor. Fondul forestier în România este de 6,49 milioane de hectare, respectiv - 27,1 la sută din suprafața țării, cu mult sub media europeană de 31 la sută și sub media mondială de 29,6 la sută. În aceste condiții este normal să ne întrebăm de ce s-au admis tăierile masive din codrii patriei și exportul de material neprelucrat? De ce s-au scos legi pentru retrocedarea fondului forestier sau de ce nu se respectă legislația privind împăduririle în locul suprafețelor defrișate? Politicienii trecuți prin Parlamentul României și-au văzut de propriile interese. În primul rând, nu trebuia retrocedat din fondul forestier, acesta să fi rămas, în totalitate, în administrarea Regiei Romsilva, sub pază și întreținere cu personal silvic calificat. Retrocedările silvice au fost și sunt o sursă sigură, relativ ușoară, de îmbogățire, prin exploatarea lemnului. Nu există o statistică exactă a proprietarilor de păduri care s-au implicat direct în plantări de puieți în locul defrișărilor. Păcat că în această „crimă" de distrugere a patrimoniului forestier au fost implicate și cultele: ortodox, greco-catolic, romano catolic și reformat, de aceea intervenția ÎPS Andrei este salutară, în sensul că, credincioșii se pot implica mai mult în protecția mediului înconjurător.
Cunosc mănăstiri care au fost împroprietărite cu sute de hectare de pădure în sudul și nordul țării, unde bărbieresc pădurea după bunul plac al ocoalelor silvice private, cărora li s-au acordat spre administrare pădurile respective.
În județul Mureș, Direcția Silvică aflată în subordinea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, Regie care funcționează sub autoritatea Ministerului Mediului și Pădurilor, are în structura organizatorică un număr de 10 ocoale silvice (Târgu-Mureș, Luduș, Reghin, Gurghiu, Fâncel, Răstolița, Lunca Bradului, Sovata, Târnăveni, Sighișoara și Depozitul de armăsari la Târgu-Mureș), pepinierele silvice de la aceste ocoale produc anual mii de puieți din specii de rășinoase și foioase, asigură asistență tehnică la plantațiile cu puieți forestieri, în timp ce la ocoalele silvice particulare se exploatează numai lemnul, nu se fac plantații noi. De remarcat inițiativa primarului Ioan Vasu, din Râciu, care în fiecare an plantează cu localnicii mii de puieți pe terenul neproductiv din raza comunei, lăsând pentru urmași „Pădurea primarului Vasu". Primăriile din Vânători, Zagăr, Suplac, cu sprijinul ocoalelor silvice din zonă, la fel au plantat pe terenuri neproductive specii de foioase. Culmea ironiei, silvicultorilor de meserie nu le mai permite legea să planteze, lucrările respective trebuie licitate de societăți private care pot apela la serviciile silvicultorilor de meserie - un alt paradox legislativ, de natură să încurajeze specula cu banii statului. În administrarea Direcției Silvice Mureș au mai rămas 105.463 de hectare, din care 50 la sută sunt cu specii de rășinoase, o avere imensă a județului Mureș, care trebuie protejată pentru ocrotirea mediului înconjurător de efectul nefast al schimbărilor climatice. ONG-urile profilate pe acest domeniu se plâng de combinatul Azomureș, dar nu ies în stradă pentru salvarea fondului forestier. Preoții din toate confesiunile, unitățile școlare mai pot convinge cetățenii să păstreze avuția națională pe care ne-a rânduit-o Dumnezeu, pentru o viață curată și sănătoasă.
