Lucrând cu folos, pentru cele două țări, România și Iran, în condiții reciproc avantajoase, o destul de lungă perioadă de timp, cu bucurii, necazuri și greutăți, onoruri și satisfacții, sincer, mă simțeam aidoma alergătorului de cursă lungă, cursă în care trebuia să câștig neapărat virtualul trofeu , deopotrivă important pentru ambele țări. Am câștigat „trofeul"! Nu singur, ci împreună cu colegii mei români și iranieni, trofeu pe care l-am dăruit total și definitiv României, țara mea de dor, patria și leagănul meu.
Optimismul meu, încă de la primii pași făcuți pe pământul persan, meleaguri pline de farmec și frumusețe, nu a fost visul că acolo sau oriunde altundeva se pot întâmpla minuni, dorința stârnită de atâția ani de muncă, experiență și trudă în țara mea, aprecieri și rezultate durabile. Minuni nu s-au întâmplat, dar oamenii, locurile, ciudățeniile, legendele și obiceiurile pe care le-am trăit „trofeul câștigat" mi-au perindat prin minte cu emoție trecutul și am avut satisfacția omului care vede că n-a trăit degeaba. Am sentimentul că din muncă, frumos, suferințe și satisfacții, din iluzii și din idealuri precise se naște, diversă și contradictorie, cu victorii și reversuri, o conștiință personală, un bun simț care, fără doar și poate, este folositor oricui peste tot și oriunde. Nu pot concepe sentimentul adevăratului om, decât la individul în care, ca într-o oglindă, vibrează o conștiință cu ecouri prelungi, determinându-l la faptă, la tot ce se petrece în lumea în care are obligația de a trăi. Nimeni nu s-a putut ascunde, niciodată și nicăieri de adevăr și de timpul său.
Trăind fiecare secvență, fiecare episod, scene vibrante , unice printre musulmani, frenezia bucuriei sau tristeții de a mă manifesta, prezentând relații, tablouri și fapte, fără nicio urmă de trădare a trecutului, autenticului, tradiționalului și contemporaneității, nu mă pot desprinde de trăirile și melancolia clipelor, de subtila sensibilitate, tristețe ori de bucurie, care, fără doar și poate, îmi intesifică din ce în ce mai mult emoțiile unei existențe foarte bogate. Cu siguranță, îmi sustrag energia, la fel de bine sau de rău și dintr-una care mă face foarte sensibil la locurile, oamenii, legendele, ciudățeniile și obiceiurile trăite pe pământul vechii Persii. În ceea ce aveam de spus despre toate acestea, am pledat pentru evenimente reale, indiferent de timp și de durata lor, pentru răspunsuri în cuvinte la întrebări nerostite vreodată și dospite prea mult, pentru strigarea pe nume fără frică, a sensibilităților trăite, văzute și auzite la fața locului. Pledez în continuare pentru emoție, pentru trăire, pentru vis, pentru încrederea de sine și în ceilalți.
Despre lumea în care am trăit, o importantă bucățică de istorie din viața mea, lume uneori încâlcită, alteori foarte greu de înțeles, n-am să pot uita, mai ales, sfaturile și povețele sfătuitorului meu musulman, un imam bătrânel și simpatic, cu barbă lungă și aspră, inteligent și deștept, abil și cuceritor. Acesta, împotriva voinței soției mele Matilda, ne vizita mereu la reședința noastră de la Shiraz, cu dorința expresă de a ne converti cât mai repede la islam și, de ce nu, să rămânem acolo pentru toată viața: serviciu, casă „muslem" și chador pentru soție!!! În „contra partidă..." pe ocolite, abil și meticulos, i-am explicat bătrânelului că sunt creștin, de religie ortodoxă, și că ar fi un mare păcat pentru mine să-mi trădez credința transmisă din tată în fiu, din generație în generație. La încheierea misiunii, îi explicam imamului: cu nostalgie în suflet și cu multă părere de rău, am să mă întorc acasă, patria mea România, îmbogățit de amintiri, onoruri și frumuseți, cu nesaț și multă dragoste culese de aici: ospitalitate, artă și cultură, istorie, locuri, oameni buni și frumoși, fapte, obiceiuri și credință. Excelență! Întors acasă, din respect pentru această țară, am să scriu cu plăcere despre toate acestea, pentru Iran, pentru mine, pentru dumneavoastră și compatrioții mei. „Știi ce? Dacă scrii despre noi, despre Iranul care te-a cucerit atât de tare, scrie, te rog, despre tot ce-i frumos, dar și despre tot ce este rău, urât și dăunător în această țară, să nu uiți acest lucru!". Este exact ceea ce am încercat să fac și să descriu în serialele și cărțile mele!
-va urma-
