Despre poezie și identitate culturală, în preajma Zilei Culturii Naționale

Distribuie pe:

Așa cum spunea scriitorul Răzvan Ducan, autorul volumului de poezie Torna, Torna, lansată în cel de-al treilea popas al Caravanei Culturii de la Sighișoara, ziua de 15 ianuarie a fost plasată „sub sceptrul numelui marelui poet Eminescu, nume iubit la timpul prezent pentru că Eminescu este o iubire perpetuă".

Caravana Culturii a fost organizată de un grup de iubitori de poezie, veniți tocmai de prin părțile Olteniei - Drăgășani, format din scriitori, critici literari, poeți, jurnaliști, alături de poeți din Târgu-Mureș, precum poetul Nicolae Băciuț, inițiatorul și coordonatorul proiectului „100 de cărți pentru Marea Unire", și pentru care Eminescu reprezintă „1 Decembrie al literaturii române, așa cum 1 Decembrie este Eminescul istoriei". De asemenea, un rol important în organizarea manifestării l-a avut Silvana Andrada Tcacenco, poeta apreciind că întâlnirea de la Sighișoara este „un semn de normalitate, de românism, de frumusețe, de dragoste pentru țară".

Poetul și publicistul Nicolae Băciuț - director al Direcției de Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național - Mureș, afirma, la rândul său: „Faptul că scriitori și oameni de cultură din întregul orizont românesc s-au adunat la Sighișoara e un semn îmbucurător, cel puțin din perspectiva marii noastre sărbători, 100 de ani de la Marea Unire. Anul 2018 trebuie să ne găsească mai uniți ca niciodată fiindcă vin vremuri grele, vremuri care ne încearcă și istoria, ne încearcă și neamul, ne încearcă conștiințele care ar putea pune la mezat viitorul nostru". Vorbind despre proiectul său, „100 de cărți pentru Marea Unire", dl. Băciuț îl consideră ca o manifestare simbolică a prezenței culturii mureșene în concertul culturii naționale, pe de altă parte, dorește să facă simțită prezența mureșeană, ca și în 1918, la Alba Iulia, unde proiectul celor 100 de cărți scrise se va și încheia, la finele lunii noiembrie, în zi de centenar. În ce privește implicarea pe parcursul întregului an, a Direcției Județene pe care o păstorește, răspunsul a fost, că deși lipsită de finanțare ca toate instituțiile similare din țară, are un program ambițios pe toate palierele culturale, artistice și literare, cât și pe cele ale dialogului cu publicul. Referindu-se la situația monumentelor istorice aflate, în prag de ruină, a precizat că întreaga responsabilitatea de păstrare în condiții bune a monumentelor istorice este a proprietarilor. „Bugetul național prevede alocarea de fonduri pentru acest domeniu doar prin Programul Național de Restaurare - PNR unde județul Mureș are repartizate sume infime față de cele necesare, listă monumentelor istorice cuprinzând 1017 obiective. Dată fiind situația, rămâne în sarcina fiecărui proprietar să facă ceea ce este necesar pentru întreținerea și conservarea clădirilor monument, așteptarea de bani din altă parte pentru conservarea propriului bun este tributară unei mentalități păguboase". În opinia dlui. Băciuț, va dura până când țara aceasta va fi atât de bogată încât să se aloce bani și pentru monumentele private, de aceea fiecare trebuie să manifesta responsabilitate în conservarea acestor mărturii valoroase ale trecerii noastre prin timp, fiind păstrătoare ale identității noastre cultural-istorice.

Din păcate, nici la Sighișoara, monumentele proprietate publică nu au o soartă mai bună și sperăm doar să nu fie prea târziu când cei care administrează patrimoniul orașului în numele nostru, se vor trezi la realitate.

Lasă un comentariu