Joi, 18 ianuarie 2018, președintele Klaus Iohannis a contestat la Curtea Constituțională a Româțniei (CCR) legea care le permite miniștrilor, parlamentarilor, primarilor și prefecților să fie comercianți persoane fizice.
Legea, transmisă spre promulgare pe data de 30 decembrie 2017, are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 161/2003, în sensul eliminării incompatibilității funcțiilor de deputat, senator, membru al guvernului, prefect, subprefect, primar, viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean cu calitatea de comerciant persoană fizică.
Administrația prezidențială precizează: „Prin modul în care a fost adoptată, dar și prin conținutul normativ, legea pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției este neconstituțională, întrucât încalcă prevederile art. 1 alin. (3), ale art. 11 alin. (1), ale art. 65 alin. (2) lit. j), ale art. 75 alin. (1) și alin. (5) raportat la art. 105 alin. (2) și ale art. 148 alin. (4) din Constituție".
În contestația transmisă CCR, președintele Iohannis invocă motive de neconstituționalitate extrinsecă, el afirmând că prin articolul unic pct. 1 din legea dedusă controlului de constituționalitate se abrogă dispozițiile art. 82 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 161/2003, ce instituie incompatibilitatea între calitatea de deputat și senator și calitatea de comerciant persoană fizică.
„Având în vedere că se reglementează într-o materie ce ține de statutul deputaților și al senatorilor, această prevedere ar fi trebuit adoptată în ședință comună a celor două Camere ale Parlamentului, însă legea a fost respinsă de Senat, iar apoi a fost adoptată de Camera Deputaților, astfel fiind încălcată legea fundamentală.
Prin articolul unic pct. 2 din această lege, se abrogă dispozițiile ce instituie incompatibilitatea dintre funcția de membru al Guvernului și calitatea de comerciant persoană fizică. Pentru această prevedere, Senatul ar fi trebuit să fie Cameră decizională".
Totodată, șeful statului invocă motive de neconstituționalitate intrinsecă: „Prin eliminarea incompatibilității unor funcții sau demnități publice cu calitatea de comerciant persoană fizică, legea dedusă controlului de constituționalitate diminuează standardele de integritate, aducând atingere statului de drept consacrat de art. 1 alin. (3) din Constituție.
În ceea ce privește incompatibilitățile stabilite prin Legea nr. 161/2003, CCR a statuat că acestea au rolul de a asigura îndeplinirea cu neutralitate a mandatului de către persoane care exercită o funcție publică de autoritate, în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității și transparenței, precizând că incompatibilitățile nu constituie o restrângere a exercițiului unor drepturi și libertăți, ci o garanție de natură să confere o autoritate morală de necontestat persoanelor care exercită anumite mandate.
În privința incompatibilității dintre parlamentari și calitatea de comerciant persoană fizică, CCR a reținut că art. 82 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 161/2003 și art. 16 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 96/2006 sunt norme clare, previzibile, stabilind precis conduita senatorilor sau deputaților, astfel încât starea de incompatibilitate să poată fi evitată, iar scopul legii de asigurare a imparțialității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și de protejare a interesului social să fie atins și că încadrarea unei persoane fizice ce desfășoară o activitate economică autorizată ca fiind comerciant constituie un aspect referitor la interpretarea și aplicarea legii de către autoritățile publice cu atribuții în acest domeniu, respectiv Agenția Națională de Integritate și instanța judecătorească învestită cu soluționarea contestației împotriva raportului de evaluare întocmit de ANI.
În ceea ce privește aleșii locali, regimul incompatibilităților a fost supus în mai multe rânduri controlului de constituționalitate. Astfel, CCR a statuat, cu valoare de principiu, că reglementarea reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice.
Curtea a constatat că instituirea unei astfel de reglementări este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcție publică de autoritate a atribuțiilor ce le revin potrivit Constituției, în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public", își motivează președintele Iohannis intervenția la CCR.
