Porcii domnului ministru Daea și ciudățeniile democrației

După programul cu lâna de oaie, program propus de ministrul agriculturii dr. ing. Petre Daea și rămas în coadă de pește, fiindcă nu s-au găsit prea mulți întreprinzători români dispuși să cumpere lâna cu 1 leu kilogramul, domnul ministru a lansat un alt program privind încurajarea crescătorilor de porci, să se reprofileze pe rasele autohtone - Mangalița și Bazna. Motivele pentru orientarea spre aceste rase sunt multiple. Din interviul acordat de ministrul Daea la TVR, duminică 7 ianuarie, am reținut: rasele respective sunt mai rezistente la boli, mai puțin pretențioase la hrană și condiții de creștere, carnea de porc din rasele Mangalița și Bazna este de o calitatea superioară, în comparație cu cea obținută de la porcii de rasă, ameliorate, în sensul că au un procent scăzut de colesterol. Aceste rase pot fi crescute cu ușurință în gospodăriile populației, valorifică foarte bine produsele secundare din gospodăria țărănească: resturile menajere, cerealele din producția proprie, bostanii, cartofii, lucerna, sunt rase rustice, care pot fi crescute fără cheltuieli mari, asigurând necesarul de carne pentru familiile din mediul rural.

Programul propus de ministrul Daea demonstrează că inițiatorul cunoaște foarte bine realitatea românească de dinaintea Revoluției, când românul era obligat să-și asigure carnea necesară consumului familial prin creșterea a doi - trei porci în gospodărie, din care unul trebuia predat la stat, printr-un contract. Chiar dacă gospodarul nu avea în exploatare teren agricol, locuitorii din mediul rural erau, de multe ori, obligați să cumpere pâine de la oraș, pentru hrana porcilor. După Revoluție, apariția supermarketurilor, cu o ofertă bogată în produse de carne de porc din import, a obligat un segment important din locuitorii satelor, populația îmbătrânită, să renunțe la creșterea porcilor în bătătură. În plus, consumul mai mare de furaje la aceste rase, pentru sporul în greutate, în comparație cu rasele de porc ameliorate, o parte create în România (de exemplu Marele Alb de Gornești, creație a dr. ing. Marius Bereș), un porc care asigură un spor de creștere și un randament la tăiere superior, i-au determinat pe puținii crescători de porci, care au mai rămas în sistemul gospodăresc, să crească porci din rase ameliorate. Mai amintim și faptul că la complexele industriale din județ (Gornești, Band, Iernut, Coroi) și din țară, se cresc porci în sistem industrial, unde se practică însămânțările artificiale, cu material seminal de la vieri de rasă, aflați sub control genetic.

Programul ministrului Daea este ideal pentru gospodăriile populației, dar din păcate nu poate fi transpus în practică. Odată, rasa Bazna aproape că a dispărut din Transilvania, iar a oferi purcei celor dornici să o multiplice presupune să dispui de material genetic original, greu de procurat. Rasa Mangalița este mai ușor de crescut, iar materialul genetic a fost importat din Ungaria. În județul Mureș există crescători de porci, în mini ferme, care au posibilitatea să ofere purcei din această rasă apreciată pentru carnea și slănina cu colesterol redus. Am cunoscut un fermier din Suseni, un sat lângă Reghin, care creștea porci din rasa Mangalița și măgari, folosind în amestec carnea acestor două specii, la fabricarea unui sortiment de cârnat, apreciat în lumea „bună" a județului Mureș.

Este adevărat că porcii din marile complexe industriale sunt hrăniți cu nutrețuri combinate, în compoziția cărora intră făină de oase, făină de pește, șroturi din soia modificată genetic, din floarea soarelui etc., pentru o creștere și îngrășare rapidă, iar în carnea respectivă pot apărea reziduri din furajele respective, dovadă numărul tot mai mare de bolnavi consumatori de carne de porc, diagnosticați cu boli digestive, în timp ce porcul crescut în gospodăria țărănească, cu cereale, lucernă, bostani și cartofi, este mai sănătos, dacă crescătorul nu a apelat la furajele combinate, oferite de magazinele de specialitate. Mai există și aspectul cu Sida porcului - Trichineloza - purtată dintr-o gospodărie în alta de către șobolani. Pe vremuri nu se știa de această boală la porci, transmisă la om prin consumul de carne. Astăzi, dacă ai sacrificat un porc achiziționat din mediul rural, obligatoriu trebuie să-i faci testul de Trichineloză la carne. N-am auzit ca această boală să fie frecventă în complexele agrozootehnice pentru creșterea și îngrășarea porcilor. Nu prea cred că Programul domnului ministru Daea să aibă mari șanse de reușită, și tare mă tem că o să fie un fiasco, ca și cel cu lâna de oaie, materie primă care așteaptă cumpărători în timp ce se degradează prin spații de depozitare improprii. Doamne, ciudată mai este viața în democrație! În socialism, dacă creșteai doi porci, trebuia să predai unul la stat, iar după două oi, se impunea un contract cu statul, pentru 3 kg de lână. Astăzi, Ministerul Agriculturii oferă purcei gratuit celor interesați să înmulțească porcii din rasele Mangalița și Bazna, dar nu prea sunt cetățeni interesați. Iar lâna este aruncată…

 

Lasă un comentariu