Acum câteva zile, Asociația Pro Consumatori (APC) a dat publicității rezultatele îngrozitoare (horror, cum se spune pe la noi prin sat) ale unui studiu realizat de o echipă de experți, care a analizat 116 tipuri de cârnați comercializați în unitățile de alimentație publică și în magazinele unor fabricanți de produse din carne.
Pe scurt, lucrurile stau cam așa: cârnați de casă cu câte 8 substanțe chimice; cârnați țărănești cu câte 7 substanțe chimice; cârnați de grătar cu câte 4 tipuri de conservanți; cârnați cu nitrit de sodiu și cu soluție de dezghețare a drumurilor. La 88% dintre cârnații afumați s-a folosit fum lichid sau aromă de fum, 40% au în compoziție fosfați și apă cât cuprinde, iar la 55 % membrana folosită este artificială, fiind realizată din alginat de sodiu, celuloză, gumă de guar, lactat de calciu, clorură de calciu și alte… lacuri și vopseluri. Ca să nu mai vorbim că 37% din îndrăgitele produse tradiționale conțin coloranți obținuți din mai puțin îndrăgitele insecte numite „coșenile". Una peste alta, doar 8% din cârnații analizați nu conțin aditivi alimentari, în timp ce peste 80% sunt doldora de nitrit de sodiu.
În ce privește conținutul de carne, acesta este mai degrabă discret, dacă nu lipsește cu desăvârșire. În orice caz - au constatat realizatorii studiului - la doar 37% dintre cârnați este menționat procentajul de carne din compoziție.
Incursiunea în fascinanta lume a cârnaților i-a făcut pe cercetători să se ia cu mâinile de cap, dezvăluind alte și alte mistere și ciudățenii din cârnățăriile patriei: „Cârnații din oferta comună au puțină carne (30-40%) și multe ingrediente, precizate sau ascunse: subproduse de abator, apă, soia, numeroși aditivi care au rosturile lor: să coloreze, să mențină culoarea și aspectul turgescent (umflat) cât mai mult timp, să prevină procesul de oxidare a compoziției, să creeze și să mențină gust și aromă plăcute etc. (…) Ca și în cazul altor produse alimentare, consumatorii trebuie să fie atenți la cumpărarea acestor produse, care au acțiuni violente asupra sănătății, ca urmare a unor trăsături specifice: tocătura trasă în membrane este un mediu prielnic pentru dezvoltarea de bacterii periculoase atunci când condițiile de igienă în fazele de producție - manipulare - transport - păstrare sunt necorespunzătoare; chiar natura materiilor prime (amestecul de carne și celelalte ingrediente, membranele) prezintă riscul purtării unor germeni periculoși încă din faza pregătirii pentru prelucrare…" (prof. univ. dr. Ion Schileru - ASE București). „Când mă gândesc la cârnații de zi cu zi care se comercializează în magazinele noastre, mintea mea zboară către singurul loc pe care nu l-aș frecventa cu plăcere, iar acesta nu poate fi decât spitalul…"(Dumitru Bălan, nutriționist). „Recomand evitarea acelor sortimente de cârnați care au în compoziție aditivi alimentari, precum monoglutamatul de sodiu, caragenanul, carminul și nitritul de sodiu. Totodată, verificați termenul de valabilitate și condițiile de păstrare din spațiul de comercializare. Din cauza conținutului ridicat de sare și a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, anumite mărci de cârnați nu trebuie să facă parte din alimentația copiilor și adulților cu afecțiuni cardiovasculare", conchide conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC și coordonator al studiului citat. (sursa: apc-romania.ro) …Totuși…totuși… Să nu ne alarmăm, adică să privim și partea bună a cârnaților: întrucât meteorologii au anunțat viscol și îngheț (că nu s-a pomenit vreodată iarnă mâncată de lupi), în caz că deszăpezitorii rămân în pană de materiale pentru dezghețarea drumurilor (autostrăzilor, de!), aceste materiale pot fi înlocuite cu cârnați. Metoda „dezghețul cu/prin cârnat" va cuceri, pe loc, UE, iar producătorul român își va dobândi locul și rolul ce i se cuvin în „concertul" cârnățarilor europeni.
…Cât despre coșenilă, zice-se că este o insectă cu totul deosebită, un păduche țestos care se hrănește cu o specie de cactus. Din această bâzdâganie parazită se obține carminul (de-i mai zic unii și „cârmâz"), care dă nuanța de roșu aprins a unor farduri, rujuri și alte boieli cu care se sulemenesc cocoanele ca să arate mai tinere și mai rumene în obraji. Așa că, pe principiul „doi în unu", după ce te-ai ghiftuit cu cârnaț, excedentul, în loc să i-l dai lui Grivei, ți-l întinzi frumușel pe meclă (ca să ne exprimăm academic). O cremă de față pe bază de cârnaț poate face minuni cosmetice, cu condiția, desigur, să aibă un bogat conținut de păduche țestos.
…Șuguim, șuguim, dar nu-i de șagă: specialiștii sunt de părere că autoritățile și mass-media ar trebui să desfășoare ample campanii de informare și conștientizare a cetățenilor privind spurcăciunile pe care le bagă în gură și riscurile uriașe la care se expun.
…Ia mai dă-i încolo de specialiști: noi avem subiecte mai importante de analizat: polițistul pedofil, procurorul fustangiu, eterna luptă anticorupție și (mai nou) tandrețurile (instituționale) dintre dl Hunor și dna Viorica ne ocupă suficient timp și ne consumă destulă energie ca să mai avem resurse să numărăm gândacii din cârnați…
„Corupția ucide", nu-i vorbă. Și cârnațul ucide. Dar mai lent. Acuma, ce să facem? Să înlocuim #Rezist cu #Cârnaț? Să fim serioși…
